Efectele imediate ale unui Brexit asupra României

Acestea sunt unele dintre concluziile strudiului realizat de Unicredit Bank și prezentat de Dan Bucșa, Lead ECE economist la UniCredit Bank Londra. Analizând datoria publică deținută de străini (titlurile de stat deținute de străini) în România, Unicredit concluzionează că riscurile deprecierii euro  pentru România în cazul Brexit este mult mai mică decât în Ungaria sau Polonia deoarece 85% dintre titlurile de stat românești sunt deținute de investitori din zona euro și nu din SUA sau Asia.

Mai mult, impactul pe cursul de schimb va fi destul de redus, iar dobânzile ridicate vor împiedica eventualele migrări masive de capitaluri. Oricum, este de așteptat ca Banca Central Europeană să intervină și să cumpere obligațiuni denominate în euro pentru a împiedica o depreciere masivă a euro față de dolar. Chiar dacă Germania nu va fi afectată în cazul Brexit-ului, din contra randamentul yield-urilor acestei țări vor coborî probabil sub zero, BCE va reuși spă stabilizeze situația.

Cu toate acestea, vânzările masive de titluri de stat din Europa sau din țările emergente vor afecta mult mai puternic monedele, atât moneda unică, cât și monedele regionale, printre care și leul.

Dan Bucșa consideră însă că forințul unguresc și zlotul polonez se vor deprecia mult mai puternic (cu atât mai mult cu cât politica economic a statelor respecxtive este de depreciere a monedei naționale) decât leul românesc sau coroana cehească.

Un euro de maximum 4,6 lei

Potrivit analistului Dan Bucșa, leul ar putea atinge cotații între 4,55 lei și 4,60 lei pe termen scurt. După aceea este foarte probabil că BNR va intervene pentru a stopa o depreciere mai mare. Va depinde foarte mult de volumele de tranzacționare, pentru că, așa cum istoria recent ne-a învățat, cursul se poate regla numai din stop loss-uri (ordine de stop piață-vânzare sau cumpărare- pentru anumite valori în sus sau în jos ale cursului, prestabilite de jucători/investitori), singur, iar BNR poate calcula aceste efecte.

În schimb, dolarul se va aprecia. Nimeni nu riscă să avanseze vreo cifră. Cert este că până la intervenția BCE pentru calmarea apelor, dolarul va fi investiția lunii pentru cei care au ales să cumpere monedă americană mai demult și vor alege să își marcheze profitul la sfârșitul lui iunie sau începutul lui iulie.

Pe de altă parte, Marea Britanie nu va obține o ieșire prea bună din Uniunea Europeană (în cazul în care se va vota acest lucru la referendumul din 23 iunie). Anglia nu va obține un acord facil pentru Brexit, nici măcar după doi ani de negocieri, deoarece UE și în special Germania, nu vor acorda condiții bune pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune pentru a preîntâmpina organizarea altor referendum-uri de acest tip. Un studiu de piață recent arată că Suedia, Olanda și Franța ar opta pentru ieșirea din UE în cazul organizării unui astfel de referendum.

Costuri legate de forța de muncă

O altă implicație a Brexit-ului este cea legată de forța de muncă și cum se vor schimba rapoartele pe piața muncii în funcție de acest indicator. În cazul României, vorbim de 136.000 de români care muncesc oficial în Marea Britanie, adică 1,5% din totalul forței de muncă din România. Neoficial sunt mult mai mulți. Mare parte dintre ei se vor întoarce în țară și nu vor avea venituri. Dar în cazul Lituaniei și Letoniei vorbim de 10% si 9% din forța de muncă din țările respective concentrate în Marea Britanie, forță de muncă ce se va întoarce în mare parte în țara de origine. Polonia la rândul său are 4% din forța de muncă concentrată în Marea Britanie.

În concluzie, Brexit-ul va avea efecte și asupra României, dar nu devastatoare. Cel mai urât efect al Brexit-ului asupra țării noastre va fi cel legat de fondurile europene. Faptul că România are mereu o întârziere foarte mare în absorbția fondurilor UE s-ar putea să lase țara noastră fără finanțare deoarece, chiar dacă ieșirea efectivă a Marii Britanii s-ar produce după minimum doi ani și de atunci nu ar mai curge contribuțiile, România datorită întârzierilor în absorbție va impinge acest termen la 4-5 ani fapt care ar putea conduce la situația ingrată ca noi să rămânem fără fonduri, dar să continuăm să fim contributori. Și totul prin forța inerției.

Dublin, o nouă capital financiară a lumii?

La rândul ei, Marea Britanie riscă enorm prin acest referendum naționalist: marele perdant va fi lumea financiară. După Wall Street, Londra este al doilea centru financiar al lumii. Unul dintre atu-urile Londrei este faptul că ea, prin apartenența la UE asigura pașaport de Europa tuturor băncilor prezente aici: și cele din Elveția și cele din Sua și cele din Asia. Ieșirea din UE va însemna închiderea granițelor pentru toți acești investitori care vor căuta așlte locații din care să își transmit liber ordinele de plată sau de stop loss. Se pare că acest nou loc va fi Dublin.