Efectul Brexit asupra românilor

Dacă, la momentul în care premierul Cameron a promis referendumul, nu păreau să fie mari şanse ca britanicii să voteze ieșirea din UE, acum sondajele arată că taberele pro şi contra rămânerii în UE sunt aproape la egalitate. Website-ul www.whatukthinks.org comasează mai multe sondaje realizate pe tema ieşirii Marii Britanii din UE. Ultima comasare, a șase sondaje din perioada 10-18 iunie, arăta că 50% dintre britanici vor să iasă din UE şi 50% vor să rămână. Ultimul sondaj individual YouGov arată că 42% vor să rămână, 44% vor să plece şi 13% sunt indeciși. Din moment ce Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) devine o probabilitate, e important să analizăm care sunt implicațiile economice ale Brexit asupra românilor.

Trebuie să luăm în calcul faptul că există mai multe moduri în care Marea Britanie poate ieşi din UE: poate rămâne într-o zona de liber schimb (fără taxe vamale), într-o uniune vamală (politica vamală comuna faţă de terți), dar la fel de posibil ar fi să se renegocieze toate tratatele de liber schimb bilateral şi să se schimbe toate regulile legate de piaţa muncii, etc.

Primii afectați de Brexit ar putea fi chiar românii care locuiesc şi lucrează în Marea Britanie. Conform Office of National Statistics, în 2013, erau înregistraţi în Marea Britanie un număr de 136.000 de rezidenţi din România. Odată cu ieşirea din UE, aceştia nu ar mai beneficia de drepturi de lucru şi de asistenţă socială aplicată cetăţenilor UE. Este posibil ca Marea Britanie să acorde în continuare dreptul de lucru cetăţenilor UE care deja lucrează în Marea Britanie. Este, de asemenea, posibil ca alte reguli legate de migraţie şi de dreptul de lucru să fie negociate de Marea Britanie cu fiecare stat în parte. Românilor care nu au mai lucrat până acum în Marea Britanie li s-ar putea cere să aibă o slujbă garantată când ajung acolo şi să dovedească că au bani să se întreţină o perioadă. La fel de posibil este ca ei să nu mai beneficieze de ajutoare sociale, odată ajunşi în Marea Britanie. Oricum, situaţia românilor din Marea Britanie se va schimba, şi nu în bine, dacă britanicii vor vota să nu rămână in UE. Recent, premierul britanic a obţinut de la UE o serie de concesii care reduc beneficiile membrilor UE aflaţi la muncă în Marea Britanie, tocmai în scopul de a determina mai mulţi cetățeni britanici să voteze împotriva Brexit-ului. Astfel de măsuri includ reducerea beneficiilor pentru copiii migraților UE care sunt înregistrați în ţara mamă şi reducerea beneficiilor de muncă pentru primii patru ani de muncă în Marea Britanie.

România ar putea primi mai puţini bani de la UE, dacă Marea Britanie iese din UE. Marea Britanie este un net contribuitor la bugetul Uniunii Europene. Conform Trezoreriei britanice şi Oficiului de responsabilitate bugetară, în 2015, Marea Britanie a contribuit la bugetul UE cu 8,4 miliarde de euro net. Dacă va ieşi, nu va mai contribui cu aceşti bani şi UE trebuie să găsească alte ţări net contribuitoare care să aducă mai mulţi bani la bugetul UE, sau va tăia din cheltuieli. Acest lucru va afecta ţările net beneficiare, precum România. În anul 2015, am beneficiat de 2,9 miliarde de euro net de la UE, conform Strategiei fiscal-bugetare făcută publică de Ministerul român de Finanţe în decembrie 2015.

O altă categorie de români care ar putea fi afectată financiar de un Brexit este aceea a studenţilor plecaţi la studii în Marea Britanie. Ei nu vor mai beneficia de taxele de şcolarizare reduse, aferente studenţilor membrii UE şi ar putea plăti taxe mult mai mari, aşa cum se aplica acum celor are nu provin din ţări UE. Acest lucru ar putea determina o reducere a numărului de studenţi români care îşi permit o diplomă britanică. Despre ce diferenţe de preturi vorbim? De exemplu, universitatea Oxford are o taxă de şcolarizare pentru anul 2016, pentru studenţi din ţari ale Uniunii Europene, de 9.000 de lire. Studenţii din ţări UE pot lua un împrumut de la Guvernul britanic care să acopere total această sumă. Pentru studenţi internaţionali, din afara Uniunii, taxa de şcolarizare se ridică până la 22.000 lire şi nu există acces la împrumut guvernamental. Dar asta nu e tot! La aceasta sumă se mai adaugă alte taxe de 7.000 de lire. Deci, vorbim de creşteri de până la 29.000 lire pe an, în anumite cazuri.

Dacă Marea Britanie iese din UE, acordurile de liber schimb și reglementările comune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie şi România. Acestea ar trebui renegociate bilateral. Mai mult ca sigur, eliminarea lor va duce la o reducere a comerţului între cele două ţări. În 2015, conform Institutului Naţional de Statistică, valoarea exporturilor către Marea Britanie a fost de 2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă doar 4,4% din totalul exporturilor României. Marea Britanie a fost a cincea destinaţie pentru exporturile româneşti, după Germania, Italia, Franţa şi Ungaria. Tot în 2015, valoarea importurilor din Marea Britanie a fost de doar 1,5 miliarde de euro, adică 2,5% din toate importurile realizate de Romania. Marea Britanie s-a aflat pe locul 14, ca sursă de importuri pentru România. Pentru ca legăturile noastre comerciale nu sunt foarte mari nici azi, când suntem beneficiari ale acestor acorduri UE, efectele Brexit nu vor fi foarte mari pentru comerţul din România.

O ieşire a Marii Britanii din UE înseamnă că investitorii englezi din România şi cei români din Marea Britanie nu vor mai beneficia de facilitaţi ale UE, de standarde şi de reglementări similare. Acest lucru poate duce la o reducere a investiţiilor şi o reorientare a investitorilor către alte ţări, dacă România nu îşi negociază facilitaţi separate cu Marea Britanie, după un eventual Brexit. Conform ultimului raport al Băncii Naţionale Române privind stadiul investiţiilor străine pe anul 2014, investiţiile străine directe în România din Marea Britanie au fost doar de 1,5 miliarde euro, adică 2,5% din toate investiţiile străine directe de la noi. Conform aceleaşi surse, Marea Britanie se situa pe locul 10 între țările care investesc la noi. Luând în calcul faptul că volumul ISD din Marea Britanie nu este prea mare nici acum, când este membră UE, e posibil ca un Brexit să nu aibă un efect major asupra economiei noastre, prin reducerea invenţiilor britanice.

Brexit poate promova o atitudine de antiglobalizare în UE şi ar putea reduce apetitul pentru semnarea altor tratate de liber schimb precum TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), între UE și SUA. Conform studiilor Comisiei Europene, nesemnarea TTIP ne va lipsi de beneficiile sale economice care includ creştere economică, crearea de locuri de muncă, scădere de preţuri şi încurajarea IMM-urilor. Conform unui studiu realizat de Lucian Cernat, economist șef la DG Trade Commission, România ar putea beneficia de o creștere economică de 0,25% pe an şi de o creştere a comerţului bilateral de 35%, dacă TTIP se semnează.

Un alt efect, deloc de ignorat, este că Brexit ar aduce nesiguranță, instabilitate şi posibilitatea reală ca alte ţări să iasă din UE. Dincolo de posibila scădere a investiţiilor din Marea Britanie, într-un astfel de context, România riscă să piardă şi alţi investitori care se îndreptau spre România pentru că e stat membru UE, o zona sigură şi predictibilă. Mediul de afaceri autohton va fi, de asemenea, mai puţin doritor să rişte investiţii mari în perioada imediat următoare Brexitului. Toate ar putea duce la efecte negative asupra creşterii economice în România.

În concluzie, este cu siguranţă dreptul britanicilor să decidă ce este mai bine pentru ei: rămânerea sau ieşirea din UE. Pentru noi, românii, rămânerea Marii Britanii în UE ar reprezenta un beneficiu din punct de vedere economic. În general, avantajul României ar fi ca UE să rămână o uniune puternică, stabilă şi predictibilă.