După creşterea de 0,25 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară a Fed principalele pieţe financiare ale lumii au reacţionat imediat. Principalele burse ale lumii au raportat rapid creşteri, iar așa cum spune analistul șef al BCR, Radu Crăciun pe blogul său personal (raducraciun.ro), “Nici piețele financiare din România nu au făcut excepție, inversând într-o oarecare măsură tendințele din zilele precedente de pe piața titlurilor de stat și cea valutară. Mă aștept ca aceste tendințe să continue”.
Odată făcut acest pas, economiștii se gândesc și vorbesc de posibilitatea apariției unei alte crize financiare în următorii ani, unii vorbesc de cinci ani, alții de doar unul sau doi ani. În acest context este foarte importantă evoluția economică a SUA raportată la evoluția economică a Uniunii Europene, în care și economia României este puternic ancorată.
Care este totuși impactul imediat? După cum remarcă analistul șef al ING Bank, Ciprian Dascălu, odată cu majorarea dobânzii cheie de către FED, toți analiștii văd riscuri în vulnerabilitatea țărilor emergente, în ideea migrației capitalurilor către economia SUA, care devine atractivă. De altfel, Azerbaidjan a și abandonat cursul fix, acceptând flotarea liberă față de dolar. Totuși, datorită politicii de comunicare dusă de Fed și rezervelor valutare ferme din țările respective nu vor fi ieșiri majore de capitaluri din țările emergente. Țările din Europa Centrală și de Est, la rândul lor sunt puternic ancorate de politica BCE, care momentan pare să fie avantajată de decizia Fed.
“În ce privește zona euro, pe termen scurt, decizia Fed ridică o minge la fileul BCE. Procesul gradual de creștere a dobânzilor la dolari va duce și la o depreciere a euro față de dolar. Aceasta înseamnă, în primul rând, un plus de inflație pentru zona euro, un parametru pe care până acum BCE a încercat să îl stimuleze fără prea mare succes. În același timp, un euro mai slab față de dolar va însemna și un stimulent pentru exporturile zonei euro, un al doilea sprijin pentru o BCE preocupată de creșterea economică prea mica și șomajul prea mare din zonă”, este de părere și Radu Crăciun.
Acesta precizează că de-a lungul istoriei ajustările negative ale economiei americane au fost urmate rapid de ajustări similare ale economiei europene. Mai mult chiar, în ultimii 20 de ani, ratele de creștere europene s-au aflat în cea mai mare parte a timpului sub ratele de creștere ale SUA.
În acest context, o recădere a economiei americane peste ceva vreme vor avea un efect negativ mai amplu asupra economiei UE și a zonei euro.
Lanțul cauzal ne duce la România, o țară profund integrată în economia UE și, ca urmare, cu evoluții economice corelate cu cele din UE, mult mai volatile decât acestea. O eventuală intrare în recesiune a SUA și a UE în următorii 5 ani va fi de natură să taie aripile economiei românești. Asta cu atât mai mult cu cât fundamentele unei creșteri sustenabile în România întârzie să fie puse, în locul investițiilor fiind preferat impactul pe termen scurt al alimentării consumului.