Efectul politicii fiscale în stimularea economiei românești. Cazul fabricii PMI din Otopeni

Primele investiții de 600 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni au fost făcute în 2017. Aceasta a dus la transformarea fabricii într-o unitate de producție de înaltă clasă pentru produsele care încălzesc tutunul. În septembrie 2023, a fost anunțat un nou val de investiții unde vor fi cheltuite suplimentar 130 de milioane de dolari pentru creșterea capacității de producție.

„Transformarea fabricii a schimbat și impactul pe care îl are Philip Morris International asupra economiei din România și acesta este motivul pentru care avem un dialog sănătos și vibrant cu autoritățile. În prezent, contribuim anual cu RON 4 miliarde ($8.5 miliarde) la bugetul de stat, care înseamnă circa 1% din totalul veniturilor colectate la buget din taxe. Iar impactul economic, estimat anual de economiști pentru Philip Morris, atinge 0.38% din PIB”, a declarat Dragoș Bucurenci (foto mai jos), director External Affairs în cadrul Philip Morris România.

Dragoș Bucurenci a menționat că, la șapte ani de când a început transformarea fabricii, România brusc are un nou tip de export agroindustrial, aflat în top cinci exporturi agroindustriale ale țării, care contribuie pozitiv la balanța comercială a României și a Uniunii Europene. Anual, România exportă produse de tutun încălzit în sumă de 800 de milioane de euro. Acesta este rezultatul investiției în tehnologie și inovației. Directorul External Affairs în cadrul Philip Morris România susține că aceste investiții ar fi fost imposibile fără suportul și politicile fiscale promovate de statul românesc.

„Guvernul României susține investițiile în inovație nu doar verbal, dar și la modul practic prin politici și dialog cu investitorii. Acest lucru s-a demonstrat și prin faptul că, anul trecut, premierul român Marcel Ciolacu a fost la fabrica din Otopeni alături de directorul executiv al PMI, Jacek Olczak, când s-au anunțat noi investiții de 130 de milioane de dolari în producția produselor fără fum”, a adăugat Dragoș Bucurenci.

Politica Fiscală a României include două tipuri de accize. În prima categorie sunt accizele armonizate, cele care sunt aliniate la ratele prevăzute în Directiva Uniunii Europene. În a doua categorie sunt incluse accizele nearmonizate, pentru care Uniunea Europeană lasă dreptul statelor membre să creeze propria lor reglementare.

„În categoria accizelor armonizate sunt incluse alcoolul, țigaretele și produsele energetice. Aici există rate minime stabilite de Directiva UE pe care fiecare stat membru trebuie să le respecte. În cealaltă categorie sunt produsele fără fum, precum pliculețele de nicotină, produsele de tutun încălzit și țigările electronice. Acesta este primul semn important că, fiind în categorii de accize diferite, legiuitorul nu le tratează le fel”, a explicat Laura Tomescu, manager Fiscal Affairs la Philip Morris România.

La fel, România aplică acciza la produsele fără fum în funcție de tipul acestuia. Pentru tutunul încălzit se aplică acciza per kilogram, pentru țigările electronice per mililitru (litru), pentru pungile de nicotină per substratul de nicotină. Într-un final, la țigarete se aplică per 1000 de unități.

Viziunea asta nu e doar a legiuitorului român. Taxarea diferențiată are loc în majoritatea statelor membre ale UE, unde diferența dintre acciza aplicată la țigarete și produsele de tutun încălzit este în medie de 60%.

„Aceasta este o politică consecventă la nivelul Uniunii Europene, iar taxarea diferită produce și un impact. Ca să vă spun punctual în cazul României, această diferență de taxare care derivă din categorie și din bază, produce o diferență de acciză în România de 50%”, a menționat Laura Tomescu.

„Fiscalitatea și reglementarea sunt două instrumente foarte importante din care un stat poate să aleagă dacă fumătorii adulți vor face sau nu tranziția către alternative fără fum. Dacă să ne uităm la Uniunea Europeană care aplică accize pentru tutun încălzit, România e pe locul șapte în topul țărilor Europene, în ceea ce privește acciza la produsele din tutun încălzit, ca procent din acciza la țigarete. Și Republica Moldova, o țară ca își dorește să devină membră a Uniunii Europene, ar avea sens să-și armonizeze politicile, să încerce să țintească bunele practici din UE”, a adăugat Dragoș Bucurenci.

Toate aceste abordări dau recunoaștere inovației, progresului, și faptului că, la sfârșitul zilei, e foarte simplu să interzici ceva, dar dacă vrei să contribui la tranziția cetățenilor către produse cu mai puțină daună fiscalitatea este cheia. În acest context, de la începutul anului 2024, România a decis să aplice accize pentru băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr pentru a limita consumul acestor produse care au impact negativ asupra sănătății.