EFSF, instrument creat în 2010 ca un mecanism temporar pentru a acorda credite Greciei, Irlandei şi Portugaliei, este cel mai mare creditor al Greciei cu 130,9 miliarde de euro.
Dacă boardul executiv al FMI confirmă miercuri neplata de către Grecia a tranşei de 1,6 miliarde de euro, ‘pentru EFSF aceasta ar constitui un default pentru anumite credite EFSF’, a informat instituţia cu sediul la Luxemburg într-un comunicat de presă. În acest caz, directorul EFSF, Klaus Regling trebuie să-l informeze pe preşedintele Eurogrupului de neplată şi să-i propună trei opţiuni. Prima ar consta în solicitarea ca Grecia să ramburseze imediat tot ceea ce datorează EFSF. A doua opţiune ar fi ca EFSF să renunţe la creanţele sale. În sfârşit, a treia şi cea mai probabilă opţiune, este că EFSF îşi va rezerva dreptul de a acţiona ulterior cu privire la creditele acordate Greciei.
EFSF subliniază că nerambursarea de către Grecia a tranşei datorate FMI nu are nicio influenţă asupra capacităţii EFSF de a-şi rambursa deţinătorii de obligaţiuni graţie structurii sale solide de garantare. De asemenea, EFSF reaminteşte că în cazul Greciei, cea mai mare parte din împrumuturi vor trebui rambursate între 2023 şi 2054 şi că până atunci Atena nu va avea de rambursat decât sume modeste.
În perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, EFSF a emis obligaţiuni pentru a veni în sprijinul statelor membre ale zonei euro care aveau probleme. EFSF continuă să funcţioneze dar nu a mai acordat credite din luna iulie 2013 şi urmează să fie înlocuit în timp de Mecanismul European de Stabilitate.