Membrii acestei comisii, dominată de islamişti, au votat cele 234 de articole care le-au fost supuse aprobării într-o şedinţă-maraton începută joi după-amiază şi care a continuat toată noaptea.
Textul, adoptat în unanimitate potrivit preşedintelui comisiei, îi va fi transmis lui Mohamed Morsi, iar un referendum urmează să fie organizat în două săptămâni.
Adoptarea în grabă a acestui proiect care s-a blocat de două luni are loc în plină criză politică privind prerogativele prezidenţiale consolidate, pe care Morsi şi le-a arogat săptămâna trecută.
Proiectul de lege fundamentală vizează să ofere Egiptului un cadru instituţional care reflectă aspiraţiile democratice şi schimbările rezultate din revolta populară care l-a determinat pe Hosni Mubarak să plece în februarie 2011.
Opoziţia liberală şi laică, precum şi biserca creştină coptă, au boicotat, în schimb, lucrările comisiei, acuzată că pregăteşte un text favorabil islamiştilor din rândul cărora provine Morsi, oferind mai puţine garanţii în materie de protecţie a drepturilor.
Ca şi în vechea Constituţie, proiectul face din „principiile sharia” „sursa principală a legislaţiei”, o formulă destul de consensuală în Egipt, care nu face din precepte în sensul strict al legii islamice sursa unică a dreptului.
Dar alte articole care fac referire la sharia sunt totuşi foarte criticate de biserica coptă şi opoziţia laică, ambele văzând în aceasta o posibilitate de a consolida locul sharia.
Proiectul prevede, de asemenea, limitarea preşedinţiei la un mandat de patru ani, reînnoibil o dată, în timp ce Hosni Mubarak a condus ţara timp de 30 de ani.