Două înalte instanţe judiciare au denunţat acest decret prezidenţial. La o zi după mobilizarea populară inedită împotriva lui Morsi, opozanţii şi forţele de ordine continuau confruntările la Cairo.
„Învăţăm. Învăţăm să fim liberi. Nu am cunoscut niciodată acest lucru înainte. Învăţăm să dezbatem. Să avem opinii diferite. Să devenim o majoritate sau o minoritate”, a afirmat la rândul său Morsi, într-un interviu publicat miercuri de săptămânalul american Time, respingând acuzaţia că ar fi un „nou faraon”.
Fraţii Musulmani, mişcare din care provin preşedintele şi partidul islamist Al-Nur, au cerut organizarea unei manifestaţii „masive”, sâmbătă, la Cairo, pentru a-l susţine.
Fraţii Musulmani au anulat o manifestaţie precedentă convocată pentru marţi, care ar fi coincis cu cea a opozanţilor lui Mohamed Morsi.
Aceştia din urmă s-au adunat cu miile în piaţa Tahrir, aceasta fiind cea mai importantă mobilizare împotriva preşedintelui de la alegerea sa în iunie.
Miercuri, Curtea de Casaţie a anunţat suspendarea lucrărilor până la anularea controversatului decret, iar Înalta Curte Constituţională a considerat nejustificate acuzaţiile de subiectivitate la adresa lui Mohamed Morsi.
La 22 noiembrie, acesta a emis un decret prin care îşi plasează deciziile la adăpost de orice recurs în justiţie şi a decis că nicio instanţă nu poate dizolva comisia constituantă, o instanţă care a fost vizată de numeroase critici din partea liberalilor şi laicilor care o acuză că este dominată de islamişti.
Or, componenţa acestei comisii face în prezent obiectul unui recurs în faţa Înaltei Curţi Constituţionale, care a decis miercuri să se pronunţe, deşi decretul prezidenţial i-a retras această competenţă.
Liderul comisiei, Ahmed Darrag, a anunţat miercuri că versiunea finală a proiectului de text urmează să fie încheiat în cursul zilei de miercuri. Potrivit agenţiei Mena, textul va fi supus votului comisiei joi dimineaţa, înaintea unui referendum.
„Nu este un moment bun pentru a grăbi Constituţia deoarece există o diviziune extremă”, a reacţionat Heba Morayef, directoarea organizaţiei neguvernamentale Human Rights Watch din Egipt, declarându-se „foarte îngrijorată” de unele dispoziţii ale proiectului.
Decretul ce consolidează prerogativele preşedintelui a aruncat Egiptul în cea mai gravă criză de la sosirea la putere a primului şef de stat islamist al ţării cu cel mai mare număr de locuitori din lumea arabă.
În opinia susţinătorilor săi, competenţele sale excepţionale îi vor permite să demareze reforme indispensabile pentru mersul către democraţie şi vor înceta o dată cu adoptarea noii Constituţii.
Dar detractorii săi îl acuză că se comportă ca un „nou faraon” şi că „fură revoluţia”.
La Cairo, sute de manifestanţi au petrecut noaptea în piaţa Tahrir, unde au avut loc ciocniri pe străzile învecinate, care s-au propagat în cursul dimineţii.
Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, iar gazele au ajuns la corturile unde aceştia campează din 23 noiembrie, potrivit unui fotograf al AFP.
De la începutul tulburărilor, trei persoane au fost ucise în violenţele dintre poliţişti şi manifestanţi sau între protestatarii celor două tabere rivale, potrivit unor surse medicale.
Alte câteva zeci de persoane au fost rănite, între care 100 marţi, potrivit Ministerului Sănătăţii. În Delta Nilului (nord), 132 de persoane au fost rănite marţi la Mahalla şi 27 la Port Said, potrivit surselor medicale.
În timp ce Egiptul are nevoie de ajutor pentru relansarea economiei sale, Fondul Monetar Internaţional a avertizat că o „schimbare majoră” în politica sa economică riscă să pună în pericol un preacord privind planul de ajutor în valoare de 4,8 miliarde de dolari.
Departamentul de Stat american a cerut să se pună capăt „impasului constituţional” minimizând riscurile de a-l vedea pe Morsi transformându-se în autocrat.
Dar într-un mesaj publicat pe contul său oficial de Twitter, ambasada la Cairo a subliniat că „poporul egiptean a arătat clar în timpul revoluţiei din 25 ianuarie că s-a săturat de dictatură”.