Perimetrul Troiţa-Piţiguş, din zona satului Bolcana, comuna Băiţa, se află la circa şase kilometri de proiectul Certej, deţinut tot de Eldorado, şi aproape de oraşele Deva şi Brad.
„Zona Troiţa-Piţiguş pentru care s-a obţinut licenţa este adiacentă celorlalte perimetre pentru care compania deţine licenţe, majorând poziţia în teritoriu a Eldorado la 46 de kilometri pătraţi”, se arată în comunicat.
Potrivit companiei canadiene, ANRM a acordat în luna august licenţă de exploatare pentru perimetrul Bolcana societăţii European Goldfields Deva SRL, deţinută în proporţie de 100% de Eldorado.
Proiectele miniere ale Eldorado în România sunt criticate de mai multe ONG-uri de protecţie a mediului, care acuză grupul canadian că a acaparat aproape 5.000 de hectare de teren în Munţii Apuseni pentru un proiect de exploatare a resurselor naturale în care vor fi folosite cianuri.
Compania canadiană operează în zonă prin două companii – Deva Gold şi European Goldfields Deva.
„Amploarea proiectului Certej depăşeşte graniţele concesiunii iniţiale. Prin urmare compania soră European Goldfields Deva SRL a cerut şi a obţinut de la ANRM în 2010 perimetrul Sălişte Hondol. Aici ar urma să fie amplasate cele două iazuri de decantare, unul de sterile toxice, celălalt de cianuraţie prevăzute de Deva Gold SA pentru proiectul minier Certej”, susţine reţeaua Mining Watch România, din care fac parte mai multe organizaţii non-guvernamentale care urmăresc derularea proiectului.
În total, Eldorado Gold deţine în sudul Munţilor Apuseni cinci perimetre: Certej, Sălişte Hondol, Băiţa Crăciuneşti, Certej Nord şi Troiţa Piţigus.
Cel mai important proiect al canadienilor este Certej, deţinut prin subsidiara Deva Gold, care se află în etapa de construcţie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 hectare, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. Însă toate perimetrele deţinute de canadieni au o suprafaţă mult mai extinsă.
„Autorităţile statului îşi dau toate concursul pentru începerea exploatării aurului la Certej, într-o versiune gigantică, de 4.591 de hectare, dublă faţă de proiectul Roşia Montană. În acest caz interesul public al cetăţenilor pentru un mediu curat şi respectarea proprietăţii private este complet ignorat, ceea ce primează fiind exclusiv interesul Eldorado Gold. Şi mai grav este faptul că avizarea proiectului se realizează la nivel judeţean, instituţiile centrale fiind complet dezinteresate de ce se întâmplă în zonă”, a acuzat Roxana Pencea, reprezentant al Mining Watch România.
Compania canadiană a anunţat în luna mai a anului 2015 finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate pentru acest proiect, iar potrivit studiului Eldorado Gold estima că va extrage aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.
Totuşi, canadienii au înregistrat un prim eşec în luna iulie a acestui an, când autorizaţia de construire pentru organizarea de şantier aferentă iazurilor de decantare ale minei Certej, în cadrul proiectului aurifer de la Certeju de Sus, a fost suspendată de Tribunalul Cluj.
Decizia nu este definitvă, dar are efecte din momentul suspendării, potrivit Mining Watch România.
Pe raza comunei Băiţa, judeţul Hunedoara, au existat trei mine de aur. Mineritul în subteran a fost oprit în 1997, iar cel în carieră de suprafaţă în 2006. Explorările realizate între 2002 şi 2004 de către European Goldfields au arătat existenţa unor zăcăminte importante de cupru şi aur.