„Pentru România, RACER reprezintă în primul rând o dovadă a faptului că inovaţia începe să îşi găsească din nou locul în industria naţională. Este o demonstraţie a capacităţii inginerilor noştri, a capabilităţilor noastre de producţie şi, mai departe, a beneficiilor pe care ni le poate oferi cooperarea la nivel european. Pentru Romaero, RACER a însemnat şi dezvoltare operaţională, am avut oportunitatea de a ne perfecţiona o capabilitate importantă pe care ne dorim să o punem în valoare şi în continuare. În acest moment, facem ultimele demersuri pentru ca la începutul săptămânii viitoare să trimitem fuselajul în Germania, pentru integrarea celorlalte elemente de structură, urmând să ajungă în scurt timp pentru asamblarea finală în Franţa. Acolo va avea loc şi primul zbor, pe care, conform programului, îl aşteptăm anul viitor”, a afirmat Popescu.
Romaero a executat fabricaţia, din materiale compozite şi aluminiu, precum şi asamblarea structurii proiectate integral în ţara noastră de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” – INCAS.
Rezultatul proiectului a fost prezentat în cadrul unui eveniment desfăşurat luni, la Bucureşti, în prezenţa ministrului Economiei, Mediului de Afaceri şi Turismului, Claudiu Năsui, ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, şi a reprezentaţilor Airbus Helicopters şi Clean Sky 2 Joint Undertaking.
RACER (Rapid and Cost – Effective Rotorcraft) este proiectul fanion al iniţiativei tehnologice Clean Sky 2, cel mai important parteneriat public-privat din cadrul Horizon 2020, destinat dezvoltărilor tehnologice menite să reducă impactul aviaţiei asupra mediului şi să susţină competitivitatea sectorului. Din bugetul total de peste 4 miliarde de euro al programului, României, în calitate de partener cheie prin intermediul Consorţiul RoC (INCAS şi ROMAERO), i-au fost alocate 8,5 milioane euro, potrivit unui comunicat al Romaero.
„Mă bucur că acest gen de proiecte se pot face în România, asta arată că există cooperare industrială între noi şi restul ţărilor din Uniunea Europeană. Se tot zice că trebuie să devenim o economie cu valoare adăugată mare, ei bine iată că putem să facem lucrul acesta. Mulţumesc în special echipei ROMAERO pentru toată munca depusă aici şi pentru dezvoltarea acestor noi capabilităţi. Iată că putem să facem inovaţie la nivel European, iar România poate să facă parte din această inovaţie”, a spus Claudiu Năsui.
Demonstratorul rezultat din implementarea proiectului va fi un elicopter experimental de mare viteză, dezvoltat de Airbus Helicopters. Prin combinarea forţei de tracţiune cu capacitatea de ridicare verticală, aeronava vizează reducerea diferenţei dintre elicopterele tradiţionale şi aeronavele cu aripi fixe. Demonstratorul este prevăzut să atingă o viteză de 400 km/h, cu 50% mai mare faţă de cel mai performant elicopter din prezent. Datorită vitezei şi autonomiei sale, acest vehicul nou va aborda capacitatea de misiune a aeronavelor cu aripi fixe, dar va putea, de asemenea, să decoleze şi să aterizeze pe verticală şi să planeze într-o poziţie fixă deasupra solului.
Proiectul pune un accent deosebit pe emisiile de carbon şi poluarea fonică, astfel, prin utilizarea de tehnologii inovatoare în proiectare şi fabricaţie, dezvoltatorii îşi propun ca demonstratorul să ofere un consum redus de combustibil şi niveluri scăzute de zgomot şi vibraţii. Structura fabricată la ROMAERO va fi livrată pentru integrare în ansamblul final la fabrica Airbus Helicopters din Marignane, Franţa, primul zbor al elicopterului urmând să aibă loc în anul 2022.
Ministrul Cercetării Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, a vorbit despre necesitatea de a revitaliza domeniul cercetării în România şi a declarat că acesta este unul dintre obiectivele mandatului său.
„Cercetarea nu trebuie să rămână în teze de doctorat, ea trebuie convertită în valoare economică, şi de asemenea ea trebuie promovată în conştiinţa publică. E insuficient să avem rezultate remarcabile care rămân doar în literatura de specialitate. Îmi asum această datorie în ministerul pe care îl coordonez, de a face publice rezultatele remarcabile pe care în acest moment le avem. Avem garanţii că începând din 2022 o să putem avea o alocare publică pentru cercetare, care sa ne ducă măcar către media Europeană”, a spus Ciprian Teleman.
Prin intermediul acestui proiect, România bifează nu doar o contribuţie esenţială la ceea ce se consideră a fi aviaţia viitorului dar se deschide şi către oportunitatea extraordinară de a-şi întări poziţia în topul producătorilor de componente cu valoare adăugată mare. La nivel tehnologic industrial, pentru RACER au fost realizate, în premieră în România, primele structuri hibride portante de elicopter. Aceste operaţiuni au impus dezvoltarea şi modernizarea capabilităţilor Romaero în producţia de materiale compozite, una dintre tehnologiile cheie pentru dezvoltarea durabilă a industriei aerospaţiale. Cu sprijinul Airbus Helicopters, Romaero a creat infrastructura necesară pentru a produce piese în conformitate cu standardele de calitate impuse de marele producător de aeronave.
Airbus este pionier în industria spaţială durabilă pentru o lume sigură şi unită. Compania inovează constant pentru a oferi cele mai eficiente şi avansate soluţii tehnologice în domeniul aerospaţial, de apărare şi servicii conexe. În domeniul aeronavelor comerciale, Airbus oferă cele mai moderne şi eficiente aeronave din punctul de vedere al consumului de combustibil. Airbus este, de asemenea, un lider european în domeniul apărării şi securităţii şi una dintre cele mai importante companii spaţiale din lume. În domeniul elicopterelor, Airbus oferă cele mai eficiente soluţii civile şi militare din întreaga lume.
Romaero este cea mai mare companie de stat din industria aerospaţială şi de apărare românească. Compania este specializată în servicii de întreţinere şi reparaţii pentru aeronave de transport civile şi militare, precum şi în producţia industrială de aerostructuri şi componente ale acestora. De asemenea, prin Centrul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare în Tehnologii Aerospaţiale – CEDITA, specialiştii companiei participă la unele dintre cele mai importante proiecte de cercetare în industrie, derulate la nivel european. Cu o experienţă de 100 de ani în domeniu, peste 800 de angajaţi cu înaltă calificare şi un potenţial semnificativ de creştere, Romaero are toate capabilităţile necesare pentru a participa cu succes în programe extinse din domeniul aerospaţial şi al apărării, la nivel naţional şi global.
INCAS – Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale „Elie Carafoli” este unitatea de cercetare lideră în ştiinţe aerospaţiale din România, cu o tradiţie de peste 60 de ani în ingineria aerospaţială, fizica fluxurilor şi aerodinamică aplicată, utilizând tehnologii de ultimă generaţie şi infrastructură unică de importanţă strategică naţională. INCAS a fost implicat în toate proiectele aeronautice naţionale majore pentru zonele civile şi militare şi acţionează în prezent ca un actor important în politica Uniunii Europene pentru dezvoltarea cercetării şi dezvoltării în cadrul viziunii FlightPath 2050 şi a viitorului program Orizont 2020.
Începând din 2007, INCAS a iniţiat o strategie solidă pe termen lung spre recunoaşterea statutului şi capabilităţilor României în ştiinţele aerospaţiale, folosind infrastructura unică de cercetare (inclusiv tuneluri eoliene cu tehnologie de ultimă generaţie) şi competenţe remarcabile în domenii de nişă pentru dezvoltare la scară internaţională. În acelaşi timp, INCAS a fost recunoscut ca factor de decizie politică în Europa şi la nivel internaţional, jucând un rol major în toate documentele şi viziunile programatice dezvoltate în ultimii 5 ani în domeniul aeronauticii.
INCAS este unul dintre contribuitorii la FlightPath 2050, un participant activ la noul ACARE – Consiliul Consultativ pentru Cercetare în domeniul Aeronautic, a dezvoltat împreună cu EREA – Organizaţia Europeană de Cercetare în Domeniul Aeronautic , „Viziunea programatică pentru generaţia viitoare a sistemului de transport aerian”, a iniţiat şi a semnat ca membru instituţional Carta Europeană a Cercetătorilor şi Codul de conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor” şi este unul dintre membrii fondatori ai IFAR – Forumul Internaţional pentru Cercetare în Aviaţie.