‘Ne putem aştepta ca angajatorii să ia în considerare oportunitatea de a-şi înrola angajaţii detaşaţi în sistemul de asigurări sociale din ţara unde muncesc efectiv, având în vedere nu doar costurile legate de contribuţiile sociale, ci şi beneficiile aferente. Într-o primă fază însă, ar trebui să aibă în vedere derularea unor analize prin care să stabilească cu mai multă exactitate care ar fi nivelul costurilor în ţara gazdă şi să determine dacă mai este oportun pentru angajaţii lor să rămână asiguraţi în sistemul românesc, mai ales în condiţiile în care legislaţia europeană aplicabilă prevede ca regulă plata în ţara în care muncesc. Dacă rezultatul analizei va fi în favoarea sistemului de asigurări sociale din ţara gazdă, atunci atât angajaţii cât şi angajatorii pot serios considera să se îndrepte către acesta şi să contribuie în ţara unde angajaţii muncesc’, susţine Stela Andrei, senior manager, Departamentul de asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Potrivit acesteia, în cazul în care decid să opteze pentru plata contribuţiilor în ţara în care angajaţii muncesc, angajatorii ar fi scutiţi şi de procedura anevoioasă de a obţine certificatul de asigurare din România, care le este necesar în celălalt stat în cazul în care angajatul rămâne asigurat în România.
Potrivit reprezentantei EY, măsurile de eliminare a plafoanelor îi vizează pe angajaţii cu un salariu brut lunar de peste 5 salarii medii pe economie (potrivit reglementărilor actuale, un salariu brut ce depăşeşte 14.305 de lei), mulţi dintre aceştia lucrând în străinătate, dar cu contribuţiile sociale plătite în România.
‘Detaşaţii români, care muncesc în străinătate pentru o perioadă limitată de timp (în mod normal până în 5 ani), rămân în majoritatea cazurilor asiguraţi în sistemul de asigurări sociale din România, deci continuă să contribuie în acest sistem chiar dacă muncesc într-o altă ţară. Acest lucru le este permis de Regulamentul european şi de acordurile din domeniul asigurărilor sociale. Regula generală este, însă, că ar trebui să plătească contribuţii sociale în ţara în care muncesc’, a mai spus Stela Andrei.
Aceasta a mai prezentat şi alte motive pentru care românii care muncesc în străinătate ar putea opta pentru sistemul de asigurări de acolo. ‘Am luat ca exemplu câteva ţări unde sunt detaşaţi români şi am ajuns la concluzia că avem cel mai mare nivel de contribuţie într-un sistem public de pensii. Iată câteva exemple de cote integrale de contribuţie la pensie (angajat plus angajator) din alte ţări europene: Germania -18,7%, Austria – 22,8%, Polonia – 19,52%. De reţinut că aceste state prevăd şi plafoane pentru contribuţiile plătite, în funcţie de nivelul veniturilor, plafoane tocmai eliminate în România de ordonanţa mai sus menţionată. Prin comparaţie, contribuţia integrală la pensie în România este de 26,2% din venitul salarial brut lunar (pentru condiţii normale de muncă). În ceea ce priveşte beneficiul ulterior, pensia de care ar beneficia este de departe mai mică faţă de cea pe care ar primi-o într-un alt stat’, a mai spus reprezentanta EY.