Eliminarea tichetelor de masă va păgubi economia cu aproximativ 6 miliarde de lei – analiză Frames

Astfel, conform calculelor Frames, firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, în timp ce la nivelul întregii economii efectele financiare negative sunt de o amploare şi mai mare, având în vedere că mulţi români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare, scrie Agerpres.

„Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creşterea taxelor în sectorul imobiliar şi majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste 3 milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă – tichetele de masă. Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunţe la ele, în condiţiile în care nu au buget prevăzut pentru a susţine taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilităţii de a livra sumele asociate tichetelor de masă şi sub formă de bani cash”, se menţionează în analiză.

Consultanţii Frames sunt de părere că posibilitatea ca tichetele de masă să fie oferite în bani cash „spulberă”, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziţia de alimente etc.

„Ultimul draft al ordonanţei permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru păcănele şi pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, notează sursa citată.

Cel mai recent studiu OECD relevă faptul că tichetele pe card acordă protecţie mai bună împotriva furtului, pierderii şi eliminarea fraudei datorită plăţilor securizate şi standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială şi dezvoltarea locală.

În context, articolul 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede că alimentele şi/sau asistenţa materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiţia ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziţionarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază.

Companiile din sectorul HoReCa au înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei. faţă de 3,4 miliarde lei în urmă cu zece ani.

În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităţilor de deservire şi a ofertelor de servicii.

Datele centralizate de compania de consultanţă evidenţiază faptul că, la ora actuală, în România, sunt peste 15.000 de firme cu mai mult de 95.000 de angajaţi care şi-au concentrat mare parte din afacere în jurul acestei facilităţi – tichetele de masă. „Dacă firmele vor renunţa la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment. Pentru multe reţele de magazine alimentare, achiziţiile pe tichete de masă reprezintă între 5 şi 10% din cifra de afaceri. Dacă banii nu vor mai fi alocaţi produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe întreg lanţul, de la producător la retailer”, afirmă analiştii.

Prin comparaţie, cercetarea Frames precizează că, în Cehia, s-a adoptat o măsură similară în urmă cu doi ani, iar impactul măsurii a fost unul negativ: suma forfetară acordată în locul tichetului de masă a costat bugetul public între 146 milioane de euro şi 215 milioane de euro, în 2022.

De asemenea, în Belgia, atunci când s-a adus în discuţie o astfel de măsură, Consiliul Constituţional a reacţionat cu fermitate şi a atras atenţia asupra unei eventuale discriminări: „sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toţi angajaţii din ţară facilităţi fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă premierului de 35 de organizaţii care acoperă tot spectrul de business, de la patronate, sindicate, IMM-uri până la industria ospitalităţii.

În România, aproape trei milioane de angajaţi beneficiază, în prezent, de tichetele de masă electronice, introduse încă din anul 1998. Un calcul estimativ arată că, dacă toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăşi, per ansamblu, 25 de miliarde de lei, anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună.

În ceea ce priveşte industria ospitalităţii, un raport al Alianţei pentru Turism contorizează un impact direct al eliminării/suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor drept o scădere cu 35% a încasărilor.

Potrivit unui studiu al Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extra-salarial oferit angajaţilor din România.

Şi Academia Română a realizat o cercetare pe acest subiect, iar concluzia este că fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt „injectaţi” în economia locală aproape patru lei. Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională de Prognoză, Academia Română, OECD, Regulamentul European, APET, Alianţa pentru Turism.