Moneda elveţiană tinde să se aprecieze ca urmare a politicii monetare expansive din zona euro, unde criza datoriilor Greciei a intrat în faza decisivă care s-ar putea încheia prin excluderea Greciei din zona euro. Un eventual eşec al oficialilor greci de a ajunge la un acord cu creditorii internaţionali ar putea declanşa transferuri masive de capital spre moneda elveţiană ceea ce a determina SNB să acţioneze, scrie Agerpres.
‘Economia globală a fost într-o stare apropiată de cea de criză permanentă în ultimii opt ani. Presiunile la adresa francului sunt o imagine a acestei situaţii’, a declarat Thomas Jordan. Acesta a sublinia însă că SNB nu are o soluţie facilă pentru a rezolva problemele puse de aprecierea francului. ‘Din păcate, în climatul actual nu este o soluţie uşoară pentru a absorbi toate turbulenţele externe. Trebuie să acceptăm aceste condiţii economice dificile pentru moment’, a spus preşedintele SNB.
Banca Naţională a Elveţiei se confruntă cu efectele francului puternic după ce, la data de 15 ianuarie 2015, a eliminat pragul de 1,20 franci pentru un euro. Eliminarea pragului a dus la aprecierea francului cu 13% în raport cu moneda euro, ceea ce a creat probleme pentru exportatorii elveţieni. Pentru a reduce apetitul pentru franci, SNB a introdus dobânzi negative la depozitele în franci ale băncilor comerciale.
Thomas Jordan a precizat că decizia din luna ianuarie a SNB a fost forţată de modificarea politicilor monetare la nivel mondial. Recent, Banca Centrală Europeană a lansat un program de achiziţii de obligaţiuni, care a redus valoarea euro. Dacă SNB ar fi amânat decizia de eliminare a pragului franc-euro atunci ar fi pierdut controlul asupra politicii monetare şi ar fi fost obligată să abandoneze cursul minim de schimb în condiţii mult mai puţin favorabile, a apreciat Thomas Jordan.