Pasul se înscrie în acelaşi parametri cu un alt proiect legislativ adoptata în septembrie de camera inferioară a parlamentului, riscând o confruntare cu oficialii Comisiei Europene care insistă ca Elveţia să respecte principiul liberei circulaţii a forţei de muncă dacă vrea să aibă acces în continuare la piaţa unică.
Cele două propuneri legislative trebuie armonizate pentru un vot final la sfârşitul lunii decembrie, dar ambele documente evită să impună cote pentru imigraţie, deşi elevţienii au votat acest lucru în 2014 la un referendum.
Elveţia reprezintă un model pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în Marea Britanie după Brexit.
‘Ceea ce e e important pentru Comisia Europeană e să nu existe discriminare între cetăţenii europeni şi cetăţenii elveţieni’, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Comisiei într-o conferinţă de presă. Ea a refuzat să facă vreun comentariu înainte ca actul legislativ final să fie adoptat.
Dacă Bruxellesul va considera că legea pune restricţii liberei circulaţii, ar putea să anuleze mai multe acorduri care îi uşurează Elveţiei comerţul cu UE în sectoare care înseamnă 7% din economie.
Diplomaţii citaţi de Reuters nu se aşteaptă ca Bruxellesul să ia măsuri atât de drastice, decât dacă Elveţia anulează formal acordul cu privire la libera circulaţie care a intrat în vigoare în 2002.
Partidul Popular Elveţian, de extremă dreaptă, cea mai mare formaţiune din parlament, a susţinut în van ca rezultatul referendumului din 2014 să fie respectat şi cotele să fie introduse cel târziu în Februarie 2017.
Elveţia are aproximativ 8,3 milioane de locuitori, dintre care un sfert sunt străini.
Phillip Mueller, membru al camerei superioare a parlamentului şi artizanul măsurii votate joi, a afirmat că relaţiile bilaterale cu UE nu ar trebui supuse niciunui risc.
Alegătorii elveţieni ar putea să fie chemaţi din nou la urne pentru a alege între relaţii strânse cu UE şi limitarea imigraţiei, a anunţat guvernul în octombrie.