Elveţia: Ratele negative ale dobânzilor sunt „adecvate” deocamdată, în profida riscurilor

Economica.net
25 10. 2016
snb_4567898764_85158000

În iunie, SNB a decis să menţină atât dobânda interbancară Libor, pentru împrumuturi pe o perioadă de 3 luni, la un interval cuprins între minus 1,25% şi minus 0,25%, precum şi dobânda la depozite la minus 0,75%.

‘În Elveţia, ratele negative sunt în prezent indispensabile, ţinând cont de nivelul scăzut al dobânzilor pe plan global şi deprecierea francului elveţian. Cu toate acestea, dificultăţile şi efectele secundare arată clar că trebuie să avem ca obiectiv o normalizare a politicii monetare la un moment dat’, a declarat la Thomas Jordan într-un discurs rostit la Basel.

SNB îşi menţine disponibilitatea de a interveni pe pieţele valutare dacă va fi necesar, apreciind că de la mijlocul lui 2015 valoarea reală externă a francului elveţian a fost pe ‘o traiectorie gradual descendentă’, a explicat oficialul. Totuşi, moneda Elveţiei încă este iubită de investitori, fiind considerată un refugiu în perioade de turbulenţe, şi rămâne ‘semnificativ supraevaluată’, a adăugat Jordan.

Acesta susţine că băncile şi companiile de asigurări şi-au exprimat temerile privind efectele ratelor negative ale dobânzilor, care afectează veniturile din investiţii.

‘Cu cât mai lungă va fi perioada în care rămân scăzute ratele dobânzilor, cu atât se vor amplifica efectele secundare şi dificultăţile’, a avertizat Jordan, alăturându-se solicitărilor formulate de Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene (BCE), privind adoptarea unor măsuri fiscale şi de reglementare pentru a sprijini potenţialul de creştere al economiei.

‘Măsurile structurale adoptate de ţările dezvoltate pot crea condiţii pentru rate echilibrate ale dobânzilor pe plan global şi permit băncilor centrale să înceapă un proced gradual de normalizare, care va atenua efectele secundare ale ratelor negative’, a afirmat Jordan.

Acesta a avertizat că SNB ar putea reduce şi mai mult ratele dobânzilor dacă va fi necesar. Şeful SNB a adăugat că aşa-numiţii ‘bani aruncaţi din elicopter’ (‘helicopter money’) nu fac parte din instrumentele de politică monetară ale Băncii Naţionale a Elveţiei şi a reafirmat că instituţia nu intenţionează să reducă utilizarea numerarului.

‘Banii aruncaţi din elicopter’ sunt sumele care ajung în consum nu pe filiera băncilor comerciale, ci sub forma unor credite fiscale de la bugetul public, într-o încercare de a stimula cheltuielile şi inflaţia. După ani de încercări disperate de a stimula creşterea economiei, unii bancheri şi oficiali se tem că politica monetară nu mai are mijloace efective, iar alte eforturi de stimulare ar putea avea efecte contrare. Economiştii apreciază că ‘banii aruncaţi din elicopter’ ar fi o soluţie în ultimă instanţă.