Rezultatul votului a fost anticipat de sondajele de opinie, iar prezenţa la vot a fost de 53%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
„Răsuflăm uşuraţi. Este un semnal că nu e treaba statului să influenţeze recompensarea angajaţilor”, a declarat la postul naţional de televiziune SRF preşedintele Asociaţiei Angajatorilor Elveţieni, Valentin Vogt.
Cinci din cei mai bine plătiţi 20 de directori generali din Europa sunt rezidenţi ai Elveţiei.
Opoziţia faţă de recompensele excesive primite de unii executivi a prins rădăcini în Elveţia în urma bailout-ului primig în 2008, de la guvern, de grupul UBS, cea mai mare bancă elveţiană. Intenţia grupului farmaceutic Novartis de ai acorda un bonus de până la 78 milioane de dolari unui fost director general a fost de asemenea un catalizator al curentului, deşi nu s-a materializat.
În luna martie, elveţienii au aprobat o măsură care conferă acţionarilor drept de vot asupra asupra compensaţiilor financiare ale managerilor de companii şi blochează pachetele generoase de desfacere a contractului la nivel de directori executivi.
Ministrul elveţian al economiei, Johann Schneider-Ammann, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că limitele propuse sunt „absurde”, şi a salutat decizia alegătorilor.
„Ştim că ar fi fost multe portiţe pentru ocolirea restricţiilor. Elveţia a rămas atractivă ca locaţie pentru afaceri”, a afirmat oficialul.
Partidul Tinerilor Socialişti, unul dintre iniţiatorii proiectului, are de gând să propună în curând legiferarea unui salariu minim în Elveţia.
Elveţia este una dintre cele mai competitive economii ale lumii. Totodată, elveţienii se bucură de cel mai mare salariu mediu brut din Europa, echivalent cu aproximativ 7.766 dolari.
Totodată, Elveţia este pe primul loc în ceea ce priveşte egalitatea veniturilor, într-un studiu la nivelul celor 34 de economii dezvoltate, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Partidul socialist din Spania propune măsuri similare regulii „1 la 12” respinsă de elveţieni. În Germania, un sondaj GfK arată că aproape trei sferturi din electorat susţine limitarea compensaţiilor financiare ale executivilor.