Dezvoltarea soluţiei RaBit a pornit în urmă cu câţiva ani, aceasta fiind lansată într-o primă versiune la final de 2019 şi fiind folosită până acum de peste 100 de companii. Startup-ul urmează să lanseze nouă versiune a soluţiei şi mizează pe atingerea numărului de 200 de clienţi plătitori la finalul acestui an, care să genereze venituri recurente de 20.000 de euro lunar. Până la sfârşitul anului se va focusa pe maturizarea modulelor actuale şi va pune accentul pe uşurinţa cu care companiile se pot înrola în RaBit.
Platforma de software inteligent a fost evaluată la începutul acestui an la 1 milion de euro.
„Când vine vorba de companii mici şi mijlocii, nu putem vorbi întotdeauna de procese foarte bine definite sau de o procedurare a fluxului informaţiei. De multe ori este greu să aplici nişte procese “best practice” ale industriei, într-o companie în care o persoană îndeplineşte mai multe roluri şi are mai multe responsabilităţi. Implementarea de procese “best practice” presupune şi schimbări în organigrama companiei, nevoia de a recruta persoane noi în firmă, care să fie integrate în aceste procese, ceea ce nu multe IMM-uri îşi pot permite.
Indiferent de industrie, din punctul meu de vedere, dacă vorbim de un IMM, compania respectivă ar trebui să îşi găsească un consultant tehnic (IT), care înţelege atât partea de business, cât şi partea tehnologică. Printre beneficiile colaborării cu un consultant se număra şi faptul că acesta va înţelege nevoile companiei şi va veni cu o strategie de digitalizare: bugetul necesar, soluţiile de pe piaţă care se pretează nevoilor companiei, perioada de implementare şi va putea oferi şi suport în timpul implementării.
De multe ori, companiile aleg să facă acest proces internalizat, pentru a economisi bani. Dar de fapt această economisire este doar pe termen scurt. Pe termen lung, compania se expune la nişte riscuri ce ţin de încadrarea în buget, în timp şi chiar finalizarea cu succes a implementării softului.
Companiile care se înrolează pe platforma RaBit pot opta să beneficieze de acest serviciu de consultanţă. De obicei companiile care au nevoie de acest tip de consultanţă sunt companii care au ajuns la peste 20-30 de angajaţi. Procesul de înrolare pe platformă este gândit astfel încât utilizatorii să aibă nevoie de cât mai puţin ajutor, procesele de lucru sunt gândite cât mai simplu de înţeles şi de folosit”, explică Emanuel Mărcuş.
Nevoia de digitalizare în România: o constantă şi înainte şi după pandemie
Potrivit acestuia, la începutul pandemiei, digitalizarea nu a reprezentat o prioritate pentru companii. „Conform unui sondaj de piaţă, doar 16% din companii au văzut ca prioritate procesul de digitalizare. Majoritatea companiilor s-au focusat pe partea de cashflow şi clienţi. Aceasta nevoie a devenit o prioritate după aproximativ 6-9 luni, când antreprenorii şi managerii au realizat importanţa accesului la date în timp real pentru a lua decizii corecte, informate, într-un timp cât mai scurt.
Un alt aspect este şi munca de acasă. Faptul că mulţi angajaţi au lucrat şi lucrează în continuare de acasă afectează colaborarea dintre departamente, schimbul de informaţii. Şi acest aspect a pus o anumită presiune pe companii şi le-au forţat să considere procesul de digitalizare ca fiind prioritar”, continuă antreprenorul.
Însă și înaintea pandemiei, și acum, există o reticență a companiilor românești când vine vorba de digitalizarea proceselor. „Din două motive simple: percepția că digitalizare înseamnă bugete consistente şi criza forţei de muncă. Vorbim aici de companii mici şi mijlocii. Ce a schimbat pandemia este mai degrabă nevoia mai stringentă a companiilor de a colecta date în timp real, necesare luării de decizii corecte, în timp scurt, şi de a monitoriza şi a eficientiza schimbul informaţiilor dintre departamente”, este de părere Mărcuş.
El mai spune că un efect benefic al pandemiei a fost deschiderea mai mare a companiilor pentru întâlnirile online. „Înainte, majoritatea întâlnirilor se dorea a fi faţă în faţă. Acest aspect a crescut şi productivitatea companiilor care implementează diferite soluţii soft în piaţă”.
Faptul că în România, nivelul de digitalizare este scăzut în toate industriile nu este un secret, iar potrivit lui Mărcuş, nevoia urgentă de digitalizare este mai ales în zona de servicii, în sectoarele în care companiile lucrează mai ales pe proiecte cu un buget fix şi în care diferenţa între profit şi pierdere este foarte mică.
„În consecinţă, deciziile trebuie luate cât mai repede şi cât mai corect, bazate pe date corecte. Noi am dezvoltat RaBit tocmai pornind de la această nevoie: de a colecta simplu datele, indispensabile luării de decizii corecte şi informate, astfel încât managerii să poată să facă analize în timpul implementarii proiectelor, nu doar la finalizarea acestora, sau cu întârziere de câteva zile”, spune fondatorul RaBit.
El crede că România ar putea să recupereze decalajul faţă de vestul Europei în ceea ce priveşte nivelul de digitalizare, dacă „am trata digitalizarea sectorului public ca pe o prioritate. Odată accelerată digitalizarea acestui sector şi sectorul privat îl va urma şi se va alinia acestui trend”.
„Cred că soluţia pentru creşterea nivelului de digitalizare (atât sectorul public, cât şi cel privat) ar fi o deschidere mai mare către soluţiile de tip SaaS (software as a service), adică a softurilor cu plată tip abonament, în detrimentul celor făcute la comandă. Raportul de costuri între un soft SaaS şi unul facut la comandă este de aproximativ 1 la 10”, explică Emanuel Mărcuş.
RaBit este un ERP, un instrument de business management, cu functionalităţi pentru multiple tipuri de business, menit să eficientizeze compania, să crească productivitatea echipelor. RaBit permite companiilor să vizualizeze în timp real activitatea prin indicatori clari şi uşor de înţeles şi să urmărească progresul echipei în îndeplinirea obiectivelor zilnice de business.
Soluţia se adresează în special IMM-urilor şi se poate aplica în domenii variate.