Emil Boc: Guvernul analizează varianta creşterii salariului minim la 700 de lei

Potrivit calculelor efectuate de Guvern, reducerea fiscalităţii ar avea impact pentru aproximativ 600.000 salarii aflate în grila cuprinsă între 700 lei şi 1.000 lei, informează Mediafax.

Discuţia pe tema salariului minim a avut loc, marţi, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, din care fac parte reprezentanţi ai Guvernului, ai patronatelor şi ai confederaţiilor sindicale.

În discuţii, sindicatele au solicitat însă creşterea salariului minim de la 670 lei la 1.030 lei.

Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că una dintre variantele analizate este ca pentru salarii cuprinse între 700 lei şi 1.000 lei să fie eliminat doar impozitul pe venit, nu şi contribuţiile de asigurări sociale, fără însă ca deocamdată să fie stabilit o dată clară de aplicare.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat în urmă cu două săptămâni că Guvernul negociază cu FMI majorarea salariului de bază minim brut pe ţară de la 670 lei la 700 lei, precizând că discuţii pe această temă vor avea loc şi cu organizaţiile patronale.

Confederaţia sindicală „Cartel ALFA” a arătat atunci că intenţia Guvernului de majorare a salariului minim de la 670 la numai 700 de lei încalcă sensul ideii de „salariu minim”, acesta trebuind să reprezinte o sumă care să acopere cheltuielile coşului zilnic şi să permită salariaţilor să se întreţină.CNS „Cartel ALFA” menţionează că o valoare reală a salariului minim, conform coşului minim calculat, respectiv 1.100 lei.

La sfârşitul lunii octombrie, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) a propus Guvernului adoptarea unei măsuri legislative prin care angajatorii să poată acorda stimulente salariale fără plata impozitului pe salarii pentru câştigurile cuprinse între 700 de lei şi 1.000 de lei.

„În schimb, pentru stimulentele salariale respective se va plăti CAS-ul aferent conform legii în vigoare. Propunerea ACPR se referă la salariile cuprinse între 700 şi 1.000 de lei, care ar putea fi majorate prin această măsură cu sume de la 100 la 300 de lei, ceea ce ar asigura o minimă protecţie a angajaţilor cu salarii mici, afectaţi în mod serios de criză”, se arăta într-un comunicat transmis atunci de ACPR.

Adoptarea acestei propuneri ar descuraja acordarea de stimulente financiare în plic, la negru, şi ar aduce beneficii atât mediului de afaceri, cât şi angajaţilor, prin încurajarea performanţei şi prin oferirea posibilităţii de recuperare a pierderilor salariale cauzate de criză, potrivit sursei citate.

Alianţa consideră că acest sistem ar aduce, în plus, sume considerabile bugetului de stat, care ar încasa plata CAS-ului pentru creşterile salariale respective, sume pe care nu le colectează în prezent din cauza plăţilor la negru în anumite cazuri, situaţie cauzată de fiscalitatea excesivă care apasă atât pe angajator, cât şi pe angajat.

Opoziţia a reacţionat imediat. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că Guvernul nu va lua nicio măsură legată de salariul minim dacă şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, nu se va pronunţa în acest sens.

Întrebat cum comentează decizia Guvernului de a majora, pentru 2012, salariul minim cu doar 30 lei, Ponta aspus că Guvernul ar trebui să aibă un minim de gândire economică.

„Dacă reduci CAS cu 5% la angajator şi urci salariul minim la 800 lei, impactul pe buget este mai mic. Dar pentru asta trebuie să ai puţină minte economică. Constat cu mare neplăcere că premierul habar nu are ce vorbeşte când se referă la amendamentele depuse de USL la buget. El spune că impactul bugetar este de 5 miliarde. Nu ştiu de unde a scos cifra asta, dar dacă se sfătuieşte cu domnul Ialomiţianu, nu mă miră. O creştere a salariului minim la 800 lei ar avea şi avantajul că ar aduce în zona fiscalizată o bună parte din munca la negru. Dar Guvernul actual nu are o gândire economică, dacă nu vine Jeffrey Franks să le spună ce să facă„, a spus Victor Ponta.

În urmă cu un an, Guvernul a decis creşterea salariului minim de la 600 lei la 670 lei, tot în urma negocierilor cu FMI, premierul Emil Boc arătând atunci că majorarea acoperă în fapt nivelul inflaţiei pe 2009 şi 2010.