ENEL va lua cel puţin un miliard de euro sau, mai probabil, circa două miliarde de euro din vânzarea celor trei filiale de distribuţie şi furnizare de electricitate din România, potrivit celor dintâi estimări, făcute de analiştii şi managerii de investiţii consultaţi de ECONOMICA.NET. Estimările sunt provizorii şi au fost emise fără o analiză completă, imediat după ce s-a aflat de decizia italienilor.
Firma italiană ENEL a anunţat, vineri dimineaţă, că va vinde o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia; 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA; 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA; şi totul din Enel România SRL.
„Multiplicatorii probabili ai unei asemenea tranzacţii sunt, pentru România, de 3-4 faţă de EBIDTA. Pentru o companie din Polonia ar putea fi de 4 – 5 ori EBIDTA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare), a estimat, pentru ECONOMICA.NET, un manager de investiţii familiarizat cu domeniul energetic. Estimarea citată este una dintre cele conservatoare.
Profitul operaţional raportat de ENEL pentru filialele sale din România a fost de 289 milioane de euro, astfel încât estimarea de mai sus conduce la o valoarea a tranzacţiei de aproximativ un miliard de euro. Cam tot atât a cheltuit grupul italian la achiziţia celor trei filiale, de la Electrica SA.
Pe de altă parte, estimările mai optimiste duc valoarea tranzacţiei spre două miliarde de euro, conform unui multiplicator de 5 – 6 ori EBIDTA. „Şi, dacă ne uităm la ce nivel sunt evaluate cele trei filiale ENEL, conform portofoliului Fondului Proprietatea (FP), am obţine încă o referinţă, de 1,9 miliarde de euro”, ne-a spus, prudentă, Adriana Marin, manager al diviziei de clienţi instituţionali a SSIF Broker Cluj Napoca.
Multiplicatorul sugerat de Adriana Marin duce la aproximativ la acelaşi rezultat cu evaluarea FP. Aceasta se referă la valoarea integrală a companiilor respectivă.
O valoare a tranzacţiei de cel mult două miliarde de dolari este în acord cu o indicaţie indirectă dată de oficialii ENEL. Ei s-au referit la contribuţia de 4,4 de miliarde, pe care activele din Slovacia şi România, „împreună cu alte active non-strategice”, o vor avea la plata datoriilor grupului.
Totodată, o astfel de tranzacţie mare poate avea o structură complexă şi analiştii sunt reticenţi înainte de a avansa estimări, pentru că nu sunt cunoscute detalii despre procesul de vânzare. ENEL vinde doar pachete majoritare la cele trei filiale şi, pe de altă parte, Franklin Templeton, administratorul FP, vrea de mult timp să-şi vândă participaţiile la acestea. Ceea ce ar complica situaţia.
Cine cumpără?
În România mai operează alte două mari grupuri energetice europene, E.On (Germania), care controlează fosta filială Electrica Moldova şi CEZ (Cehia), care are fosta filială Electrica Oltenia.
Teoretic, acestea ar putea fi interesate de extindere, în cazul în care autorităţile care supraveghează concurenţa corectă nu vor aborda problema doar la nivel naţional, ci la nivel regional, sau chiar european, după cum cred analiştii că se va întîmpla.
Enel Energie Muntenia (fosta Electrica Muntenia Sud), mai precis piaţa acesteia concentrată pe Bucureşti este cea mai atractivă componentă a ofertei ENEL. De aceea, cel mai probabil, potenţialii cumpărători deja stabiliţi în România vor considerea preţul celolalte două filiale drept un cost de oportunitate al extinderii pe Bucureşti. Altfel, nimeni nu are bani de cheltuit neprofitabil, câtă vreme peste tot în România sunt necesare sume mari de investit în revitalizarea reţelelor.
Pe de altă parte, marele grup german RWE şi-a deschis în România o reprezentanţă chiar în acest an, după ce au renunţat, în 2007, la Electrica Muntenia Sud. Prin urmare RWE şi grupul spaniol Iberdrola (de asemenea un perdant al competiţiei pentru Muntenia Sud) ar putea fi interesante.
Cert este, deocamdată, doar că numai grupurile energetice mari se pot aşeza la masa negocierilor cu ENEL.