Energia electrică din Europa de Vest a ajuns de patru ori mai scumpă în 2021 față de anii precedenți

Creşterea a fost generalizată în toate marile economii avansate, astfel că, potrivit indicelui Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), majorarea a fost de 64% dacă se compară cu această perioadă de referinţă, dar în nicio regiune atât de „exagerată” ca în Europa Occidentală.

În raportul său semestrial privind pieţele de electricitate, publicat vineri, IEA semnalează că în ţările nord-europene preţurile angro au fost în ultimul trimestru din 2021 aproape triple faţă de cele din ultimele trei luni din anii 2016-2020. Dar, cu o medie de 96 de euro pe MWh, preţurile din această regiune au rămas la jumătate faţă de cele din Europa Occidentală.

În Statele Unite sau în Japonia, creşterile din ultimul trimestru al anului trecut au fost de 75%, respectiv 80%. În Australia avansul a ajuns la 174% în trimestrul al doilea, din cauza problemelor legate de lipsa de cărbune, dar s-au rezolvat şi asta s-a tradus ulterior printr-o scădere de 50% până în trimestrul patru.

După ce a scăzut uşor în 2020, din cauza crizei provocate de covid, cererea globală de electricitate a crescut în 2021 cu 5,7%, ceea ce reprezintă cel mai mare avans dintr-un an în termeni absoluţi (1.500 terawatti) şi în termeni relativi cel mai semnificativ începând din 2010, când lumea se recupera după criza financiară. Numai China a fost responsabilă pentru jumătate din această creştere mondială a consumului, mai scrie EFE.

Pentru a răspunde la această cerere globală mare, s-a recurs în special la cărbune (+8,6%), sistemul care generează cel mai mult dioxid de carbon. Consecinţa a fost că 2021 a devenit anul în care electricitatea a atins recordul de emisii de gaze cu efect de seră, cu o creştere de 6,8%.

Regenerabilele au avut un avans de 6,2%, dar într-un ritm inferior consumului, şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul energiei nucleare (+3,5%) şi gazelor (+2,1%).

IEA estimează că anul acesta şi în următorii doi ani consumul va continua să se majoreze, dar cu un ritm inferior, de 2,7%. De asemenea, emisiile vor fi în creştere, dar mai mică (de 0,2% anual) deoarece expansiunea aşteptată a regenerabilelor (la 7,8%) nu va împiedica un avans al utilizării cărbunelui (la 0,3%) şi gazelor (0,7%). Şi în sectorul energiei nucleare se va înregistra un progres în ritm de 1,1%.

Cărbunele va continua să piardă teren semnificativ în America (-6,7% anual) şi în Europa (-10,7%), dar această scădere va fi compensată deoarece în China şi India vor continua să fie puse în funcţiune noi centrale pe cărbune.

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, avertizează că, pentru a ajunge la emisii nete de carbon zero în orizontul lui 2050, aceste vor trebui reduse cu 55% până în 2030, însă, dacă nu va exista o schimbare radicală de politică din partea guvernelor, în realitate în următorii trei ani emisiile se vor menţine la acelaşi nivel.

„Asta nu numai că subliniază cât de departe suntem de drumul pentru emisii zero până în 2050, dar şi pune în evidenţă schimbările masive necesare pentru ca sectorul de electricitate să îşi îndeplinească rolul fundamental în decarbonizarea sistemului energetic”, a semnalat Birol.