Energia electrică în 2024: Emisiile au atins un minim istoric, preţuri mai mici, dar cererea nu a crescut (Eurelectric)

Potrivit cercetării, anul 2024 a fost unul cu recorduri pentru sectorul energetic european. Preţurile negative au bătut un nou record, înregistrându-se de 1.480 de ori. În mod pozitiv, preţul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare în UE a scăzut cu 16% faţă de 2023, cu unele excepţii notabile în ultimul trimestru al anului, scrie Agerpres.

UE a încheiat anul 2024 cu preţuri medii mai mici la energia electrică. Anul trecut, preţurile pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) au scăzut la 82 euro pe megawatt oră (euro/MWh), faţă de 97 euro/MWh în 2023. Această medie a fost chiar mai mică – 76 euro/MWh – până în ultimul trimestru al anului, când creşterea preţurilor la gaze, cererea ridicată pe timp de iarnă, energia solară mai puţină şi zilele fără vânt au dus la majorarea preţurilor, provocând mai multe vârfuri în Germania, Ungaria, România şi Suedia, acestea fiind doar câteva ţări.

Totodată, preţurile negative au bătut un nou record în acest an, fiind înregistrate în 17% din cazuri în cel puţin o zonă de licitaţie.

„Datele Eurelectric dovedesc încă o dată că investiţia în creşterea producţiei de energie regenerabilă este calea corectă pentru o economie mai competitivă şi decarbonizată, dar aceasta trebuie completată de o capacitate mai fermă şi mai flexibilă pentru a echilibra variabilitatea, a limita dependenţa de combustibilii fosili costisitori şi pentru a limita creşterile de preţuri”, a declarat Cillian O’Donoghue, director de politici la Eurelectric, citat în comunicat.

Din punct de vedere al emisiilor, anul 2024 a marcat cel mai scăzut nivel al acestora din sectorul energetic al UE, cu o diminuare de 13% faţă de 2023. Sursele regenerabile de energie au contribuit cu 48% la producţia de energie electrică din UE, urmate de energia nucleară, cu 24%, şi de combustibilii fosili, cu 28% – cea mai mică pondere înregistrată vreodată.

Energia nucleară a rămas principala tehnologie pentru producerea de energie, în timp ce energia eoliană şi-a consolidat poziţia în raport cu gazul natural, menţinând avansul înregistrat anul trecut.

Producţia de electricitate din hidrocentrale şi parcuri fotovoltaice a înregistrat o creştere remarcabilă, de peste 40 TWh, în 2024 comparativ cu 2023, această cantitate fiind echivalentă cu jumătate din cererea anuală de energie din Belgia sau cu întreaga cerere anuală din Danemarca.

„Electrificarea este cea mai accesibilă soluţie pentru decarbonizarea UE. Cu cât electrificăm mai mult, cu atât procesul de decarbonizare devine mai simplu, dar cererea de electricitate nu este încă la nivelul la care ar trebui să fie”, a adăugat O’Donoghue.

Într-o notă mai puţin pozitivă, cererea de energie electrică nu a crescut după criză, în principal din cauza consumului industrial scăzut. În perspectivă, stimulentele pentru electrificarea industriei vor fi esenţiale pentru o economie decarbonizată competitivă, spun specialiştii Eurelectric.

Practic, cererea de energie electrică a crescut cu mai puţin de 2% în acest an comparativ cu 2023, însă rămâne sub nivelurile de dinaintea crizei. O parte din această scădere se datorează creşterii eficienţei energetice şi economiilor de energie, însă mai mult de 50% din declin este cauzat de încetinirea activităţii industriale.

În Germania, consumul de energie electrică al industriei a scăzut cu 13% în 2023 faţă de 2021 şi se estimează că s-a diminuat şi mai mult în 2024, având în vedere că producţia industrială a înregistrat un declin anual de 4%.

„Stimularea electrificării industriale trebuie să devină o prioritate pentru noua Comisie Europeană. Acordul pentru o Industrie Curată reprezintă oportunitatea ideală de a oferi noi stimulente pentru electrificare, precum crearea unei bănci dedicate electrificării, zone accelerate de electrificare şi mecanisme de reducere a riscurilor pentru acordurile de achiziţie de energie pe termen lung”, susţine Eurelectric.

Eurelectric reprezintă interesele industriei europene de electricitate.