Cu o întârziere de nouă ani şi un cost de trei ori mai mare, prima centrală nucleară din Europa de Vest din ultimii 15 ani va fi gata în 2018

Centrala Olkiluoto-3, situată pe ţărmul finlandez al Mării Baltice, primeşte în aceste zile ultimele finisaje. Proprietarul proiectului este însă nemulţumit şi are un avertisment dur pentru colegi.

„Dacă industria energiei nucleare vrea să aibă un viitor, nu îşi mai poate permite astfel de proiecte”, a declarat pentru Financial Times Pekka Lundmark, directorul general al companiei finlandeze de energie Fortum, principalul beneficiar al proiectului. Fortum deţine doar 26% din acţiunile TVO, consorţiul de companii din spatele proiectului, consecinţă a efortului financiar uriaş necesar pentru finalizarea lucrărilor, începute încă din 2005.

Olkiluoto-3 este construită de gigantul francez Areva, cel mai mare constructor de reactoare nucleare din lume. Proiectul a avut iniţial ca termen de finalizare anul 2009, cu un buget de 3,2 miliarde de euro. Cel mai recent calendar dă sfârşitul anului 2018 ca termen de predare, la un cost de 8,5 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult faţă de suma alocată iniţial.

Astfel de întârzieri şi depăşiri de buget au devenit standard în industria energiei nucleare. În SUA, acelaşi tip de probleme au condus, recent, la falimentul grupului Westinghouse, care a destabilizat conglomeratul japonez Toshiba, acţionarul majoritar al producătorului american de reactoare nucleare. Areva are de asemenea probleme financiare grave pe fondul proiectelor ratate din Europa.

Compania franceză mai este implicată în proiecte de construcţie de reactoare nucleare în Marea Britanie şi Franţa, iar abilitatea companiei de a finaliza lucrarea din Finlanda şi de a nu repeta greşelile în celelalte asocieri în care este implicată va spune multe despre şansele de supravieţuire ale industriei energiei nucleare. Primele teste operaţionale ale Olkiluoto-3 vor începe în luna iunie, iar simulările pe computer deja rulează. TVO susţine că proiectul este în grafic.

Pe lângă Fortum, Areva şi câţiva furnizori de energie mai mici din Finlanda, în TVO au investit nume mari din industria finlandeză, precum producătorul de hârtie UPM, care speră că va obţine astfel energie mai ieftină pe termen lung.
Finlandezii se găsesc în situaţia de a „curta” Areva pentru a încuraja finalizarea lucrărilor la timp şi în bune condiţii, în timp ce se judecă cu compania franceză la o curte internaţională de arbitraj unde au revendicat despăgubiri pentru întârzierile uriaşe şi depăşirea bugetului stabilit. În proiect a fost implicat şi grupul german Siemens, de asemenea dat în judecată de partea finlandeză.

Areva este deţinută de statul francez, care are 87% din acţiuni, şi a primit un bailout de 5 miliarde de euro de la guvern, necesar în principal pentru a acoperi pierderile generate de Olkiluoto-3. De asemenea, Areva a fost spartă în două, iar activele viabile ale companiei vor fi absorbite de EDF, cea mai mare companie franceză de energie, controlată tot de stat. Litigiul cu finlandezii rămâne moştenirea celeilalte părţi din Areva, care va rămâne independentă, însă se preconizează că tot contribuabilii francezi vor suporta eventualele despăgubiri.

Astfel, dezvoltarea proiectelor de la Flamanville (Franţa) şi Hinkley Point (Marea Britanie) va trece în curtea EDF, odată cu absorbirea Areva.

Cele trei proiecte (Finlanda, Franţa, Marea Britanie) au în comun, pe lângă investitorul francez, şi modelul de reactor. Reactorul European Presurizat (European Presurized Reactor) a fost dezvoltat în anii 1990 de ingineri francezi şi germani (Areva, respectiv Siemens), având ca principală prioritate siguranţa, după accidentul de la Cernobîl din 1986.
Dezastrul de la Fukushima, din 2011, cel mai grav de la Cernobîl încoace, a readus pe agenda publică temerile legate de siguranţa centralelor nucleare.

Măsurile de siguranţă introduse după Cernobîl şi, apoi, după Fukushima, s-au dovedit însă, în mod repetat, extrem de costisitoare în practică, punând sub semnul întrebării viabilitatea economică a energiei nucleare.

Finlanda este una dintre (foarte) puţinele ţări dezvoltate care şi-au crescut dependenţa de energia nucleară în ultima perioadă. În 2016, nuclearul a generat 33,7% din energia produsă în Finlanda, faţă de 28% în 2006. Franţa, cel mai mare fan al energiei nucleare, şi-a redus dependenţa de reactoare, în ultimii 10 ani, de la 78,1% la 72,3%; Suedia de la 48% la 40%; Germania de la 31,8% la 13,1%; Japonia de la 30% la 2,2% (graţie incidentului Fukushima din 2011).