Energia și transporturile, temele mari de discuție ale vizitei istorice a vicepremierului Kazahstanului în România. Ce mesaje s-au dat
Prim-ministrul Marcel Ciolacu l-a primit ieri, la Palatul Victoria, pe vicepremierul Republicii Kazahstan şi ministru al Afacerilor Externe, Murat Nurtleu. La întrevedere au participat, de asemenea, viceprim-ministrul Marian Neacşu şi ministrul Energiei, Sebastian-Ioan Burduja. Vicepremierul kazah, aflat la o primă vizită la acest nivel la noi în țară din istoria relațiilot dintre cele două state, a avut o întrevedere și cu ministrul nostru de externe.
Premierul român a salutat traiectoria ascendentă pe care s-au înscris dialogul politic şi cooperarea bilaterală, punctând că Republica Kazahstan este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală. O temă importantă abordată în cadrul întrevederii a fost cooperarea în domeniul energiei, cele două părţi fiind de acord să încurajeze dezvoltarea cooperării în scopul de a spori securitatea aprovizionării pentru statele membre ale UE, dar şi pentru Republica Moldova şi Ucraina. În această privinţă, şeful Executivului român a subliniat importanţa implicării Republicii Kazahstan în consolidarea rutei de transport internaţional care să conecteze Marea Caspică şi Marea Neagră.
„Dinamica excelentă a cooperării bilaterale conferă potenţialul necesar proiectelor prin care România şi Kazahstan pot contribui la dezvoltarea conectivităţii între Europa şi Asia Centrală. Dacă ne raportăm la problematica securităţii energetice, reconfigurarea rutelor de transport şi aprovizionare cu energie, inclusiv energie verde, reprezintă un obiectiv de interes atât în zona Mării Negre, cât şi pentru zona Mării Caspice, iar România este pregătită să îşi asume un rol activ în această direcţie”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Ministrul român de Externe: Kazahstanul contrinuie la securitatea energetică a Europei
Și ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a subliniat, importanţa Kazahstanului prin contribuţia la securitatea energetică a Europei şi prin relevanţa geo-strategică pentru coridoarele de transport care conectează Europa de Asia. Odobescu a avut și ea o întrevedere cu Murat Nurtleu,
„Kazahstan este un partener important al României şi al UE, prin contribuţia sa la securitatea energetică a Europei, precum şi prin relevanţa geo-strategică pentru coridoarele de transport care conectează Europa de Asia. În timpul discuţiilor de astăzi am reconfirmat sprijinul nostru pentru o dezvoltare mai rapidă a unei rute internaţionale de transport între Marea Neagră şi Marea Caspică. Această rută va permite un flux mai mare de bunuri şi servicii între Europa şi Asia, prin intermediului Caucazului de Sud şi al Asiei Centrale, transformând porturile noastre de la Marea Neagră şi de la Marea Caspică în hub-uri importante dintre est şi vest”, a spus ea.
Luminiţa Odobescu a evidenţiat că vizita lui Murat Nurtleu reprezintă dovada relaţiilor strânse dintre România şi Kazahstan. Discuţiile au vizat „consolidarea activă” a dialogului bilateral şi aprofundarea cooperării în domenii precum transportul şi energia.
„Am convenit să păstrăm această dinamică pozitivă şi să aprofundăm şi mai mult cooperarea bilaterală în domenii de importanţă specială, cum ar fi transportul şi energia. Angajamentul nostru comun este oglindit în declaraţia comună pe care am semnat-o astăzi cu privire la dialogul şi cooperarea noastră extinsă”, a precizat ministrul român de Externe.
Vicepremierul kazah: România este un partener de top
Vicepremierul kazah Murat Nurtleu a afirmat, la rândul lui, că România reprezintă un „partener de top” al Kazahstanului în ceea ce priveşte investiţiile şi comerţul. El a amintit că, în urmă cu un an, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la sediul ONU cu omologul său Kasâm-Jomart Tokaev, care l-a invitat să efectueze o vizită la Astana.
„Noi dăm o mare importanţă acestei vizite propuse şi de aceea vreau să reînnoiesc invitaţia preşedintelui nostru pentru această vizită”, a spus Murat Nurtleu, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la sediul MAE. Potrivit acestuia, discuţiile cu ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, au fost „semnificative” şi „substanţiale”, fiind identificaţi paşi practici în vederea consolidării relaţiilor în domeniile politic, economic, al ştiinţei şi culturii.
„Ţările noastre au dezvoltat o tradiţie foarte bună de sprijin reciproc, precum şi o colaborare eficientă în cadrul ONU şi în cadrul OCDE. Când vine vorba de Uniunea Europeană, aşteptăm cu nerăbdare să ne continuăm munca comună în implementarea obiectivelor pe are le avem şi care sunt incluse în parteneriatul extins între Kazahstan şi UE şi strategia europeană pentru Caucazul de sud. Suntem angajaţi să extindem parteneriatul kazaho-român. (…) Astăzi, România este unul din partenerii de top în ceea ce priveşte investiţiile şi partenerii comerciali din Kazahstan – al cincilea din UE şi numărul 12 global”, a spus el.
Murat Nurtleu a precizat că, în ultimele zece luni, comerţul bilateral a crescut cu 9,5% şi a depăşit 2,3 miliarde dolari, în condiţiile în care 97% din schimburile comerciale ţin de rafinăriile de petrol. Exporturile de bunuri către România au reprezentat 500 de milioane de dolari.
„Bunuri precum energie nucleară, produse chimice, produse alimentare, inginerie mecanică şi construcţii au un potenţial foarte mare. În plus, oferim comunităţii de afaceri din România oportunităţi de tranzit şi de logistică şi de modernizare tehnologică şi materiale în Kazahstan”, a explicat ministrul.
Importurile din Kazahstan în România au atins 37% din consumul rafinăriilor româneşti, în condițiile în care Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, este controlată de KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, care îi asigură și necesarul de țiței.
„Suntem angajaţi să menţinem acest nivel, ca parteneri strategici şi de investiţii. Exportul din Kazahstan reprezintă 10% din importurile din România în ceea ce priveşte energia şi contribuim astfel la securitatea energetică, nu numai a Europei, ci şi a României”, a precizat el.
Potrivit oficialului kazah, lumea se confruntă cu „provocări geo-politice şi geo-economice fără precedent”, iar cele două state trebuie să profite de potenţialul şi resursele lor.
„Ne vom concentra pe transport şi pe alte domenii, în special vrem să lucrăm împreună pentru drumul de transport transcaspian, cunoscut ca şi coridorul median către Marea Caspică. (…) Vrem să integrăm logistica şi infrastructura noastră pentru a deservi interesele Kazahstanului şi României. Portul nostru la mare şi portul Constanţa şi sunt cele mai bune exemple de o astfel de cooperare. Ne aşteptăm ca a 17-a întâlnire a comisiei interguvernamentale de la Bucureşti să dea şi mai mult elan pentru implementarea multor proiecte promiţătoare”, a precizat el.