„Pentru moment nu este nimic sigur. Dacă aş fi luat o decizie definitivă în acest sens, aş fi anunţat-o”, a declarat Erdogan într-un interviu acordat joi seara posturilor de televiziune ATV şi A Haber.
„Voi depune eforturi să îmi asum funcţia, indiferent de funcţie, care îmi va stabilită de către partidul meu”, a adăugat el.
Prin statut, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) limitează la trei numărul mandatelor succesive de deputat şi, deci, şi de premier, pe care le pot exercita membrii săi. Astfel, Erdogan nu va mai putea să obţină un nou mandat de şef de Guvern, o funcţie pe care o deţine din 2003, după alegerile legislative din 2015.
Numeroşi observatori îi atribuie ambiţia de a candida în alegerile prezidenţaile din august 2014, primele organizate prin sufragiu universal direct.
El s-a pronunţat în mai multe rânduri pentru o consolidare a rolului şefului statului, în prezent mai degrabă o funcţie onorifică, însă proiectele de reformare a Constituţiei ţării sunt paralizate de mai multe luni din cauza divergenţelor dintre AKP şi partidele de opoziţie.
Indiferent de decizia cu privire la alegerile prezidenţiale, Erdogan a exclus joi seara orice confruntare directă, în acest scrutin, cu actualul şef al statului, Abdullah Gül, împreună cu care a creat AKP în 2001.
„Sunt convins că nu vor exista divergenţe în partidul nostru”, a apreciat el.
Gül îşi exprimă adesea şi în mod public disensiunile cu Erdogan. În cursul protestelor antiguvernamentale care au afectat Turcia în iunie, Gül s-a pronunţat pentru dialog cu manifestanţii, în timp ce Erdogan a promovat fermitatea şi reprimarea.