Erdogan şi-a lansat susţinătorii în lupta pentru oprirea mişcării de contestare, riscând escaladarea

Contestat pe străzile Istanbulului, Ankarei şi altor oraşe importante turce de către tineri care denunţă islamizarea pe nesimţite a societăţii şi acapararea puterii de către partidul său, şeful Guvernului a transformat noaptea de joi spre vineri, la întoarcerea dintr-un turneu de trei zile în Magreb, într-o adevărată demonstraţie de forţă.

Fidel tonului ferm pe care l-a adoptat de la începutul crizei, el a cerut încetarea „imediată” a manifestaţiilor, în faţa câtorva mii de susţinători adunaţi la aeroport.

„Manifestaţiile (…) şi-au pierdut caracterul democratic şi s-au transformat în vandalism”, le-a spus Erdogan celor câteva mii de susţinători, care agitau steaguri turce şi scandau „Suntem pregătiţi să murim pentru tine, Tayyip” sau „Haideţi să îi zdrobim”.

„Ne-au cerut retragerea poliţiei. Iar, după aceea, ce urmează? Nu este un «no man’s land»!”, a continuat şeful Guvernului, care revendică susţinerea unei părţi largi a populaţiei.

Erdogan urmează să suţină vineri la prânz un discurs, la Istanbul, după care îl va primi pe comisarul pentru Integrare UE Stefan Füle.

Este pentru prima dată când susţinătorii liderului AKP ies în stradă. Deşi nu este vorba despre o confruntare directă, reuniunea marchează un viraj în modul de gestionare a crizei politice din partea lui Recep Tayyip Erdogan.

În plus, potrivit presei turce, un manifestant în vârstă de 17 ani a fost bătut, la Eskisehir (nord-vest), de către bărbaţi înarmaţi cu bastoane, care l-au rănit grav la nivelul capului.

Reuniţi în simbolica Piaţă Taksim, în centrul Istanbulului, zeci de mii de manifestanţi au dezbătut, dansat, cântat şi strigat „Tayyip, demisia”, iar cei mai îndrăzneţi dintre ei consolidau baricade ce blocau accesul poliţiei. O reuniune similară a avut loc la Ankara.

Vineri dimineaţa, situaţia era calmă în aceste două oraşe, în care manifestanţi au dormit pe iarbă sau în corturi instalate în Parcul Gezi.

– „Nu ne este frică de nimic”

„Nu vom pleca”, a declarat pentru AFP Murat Tepe, un stilist în domeniul modei, în vârstă de 36 de ani. „Oamenii vor continua să vină”, a apreciat el. „Nu ne este frică de nimic. Înainte tuturor le era frică să vorbească, dar acum s-a terminat”, a adăugat tânărul.

Parcul Gezi cu plantele sale impozante a fost factorul care a declanşat mişcarea de contestare, protestatarii cerând oprirea unui proiect de amenajare. Însă această primă revendicare a deschis calea îndemnurilor la demisia Guvernului.

Critici ai premierului îi reproşează un exerciţiu după modelul lui Putin de putere, şi anume mass-media sub controlul puterii, concentrarea în mâna AKP a tuturor pârghiilor, arestări în masă a unor opozanţi kurzi şi de extremă stânga.

Liderul conservator care provinde dintr-o mişcare islamistă, un artizan în cei 11 ani de putere al unei politici care a transformat Turcia într-o putere regională cu o economie în plină expansiune ce bate la poarta Uniunii Europene (UE), a putut să constate în Maroc şi în Tunisia o pierdere de credit. Regele Marocului Mohammed al VI-lea nu l-a primit, iar vizita sa în Tunisia a fost marcată de manifestaţii ostile.

Comunitatea internaţională, cu Statele Unite şi ţări europene în frunte, îndeamnă de mai multe zile Guvernul turc la „reţinere” şi denunţă brutalitatea reprimării prin intermediul poliţiei.

Washingtonul, un partener al Ankarei pe scena internaţională, a denunţat „retorica inutilă” a premierului turc, care „nu contribuie la calmarea situaţiei”.

Mişcarea de contestare a provocat moartea a doi manifestanţi şi unui poliţist. În afară de cei trei morţi, 4.785 de persoane au fost rănite într-o singură săptămână, dintre care 48 de persoane au fost rănite grav, potrivit ultimului bilanţ prezentat de un sindicat al medicilor turci.

După o zi de la o prăbuşire puternică (-4,70%), Bursa de la Istanbul a deschis vineri în scădere cu 1,20%, iar pierderile ar putea creşte, în funcţie de declaraţiile şefului Guvernului vineri, potrivit unor analişti.

Ministrul Finanţelor Mehmet Simsek a atacat presa străină pentru modul în care a acoprit tulburările, acuzând-o că vrea să prezinte „o imagine negativă” a Turciei. El a admis, însă, „o crispare” a pieţelor financiare din cauza acestor evenimente.