Preşedintele Erdogan şi partidul său islamo-conservator AKP (Justiţie şi Dezvoltare) susţin că acest canal navigabil cu o lungime de 45 de kilometri va reduce presiunile asupra strâmtorii Bosfor, care împarte în două Istanbulul şi este una din cele mai aglomerate linii de navigaţie din lume.
În replică, activiştii de mediu şi urbaniştii susţin că acest canal la marginea Istanbulului, o metropolă cu 15 milioane de locuitori şi spaţii verzi limitate, va distruge unele ecosisteme vitale pentru animalele marine şi păsările migratorii.
Anunţat prima dată în 2011, când preşedintele Recep Tayyip Erdogan era premier, Canal Istanbul este de departe cel mai complex proiect avut în vedere pentru oraşul Istanbul. Cu toate acestea, criza financiară de anul trecut a aruncat unele semne de îndoială cu privire la acest proiect iar noul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, s-a declarat împotriva acestui proiect şi a cerut chiar organizarea unui referendum pentru a se decide dacă ar trebui anulat. Imamoglu a spus că acest proiect, ale cărui costuri sunt estimate la 70 miliarde lire (12 miliarde dolari), va fi dificil de finanţat, va crea un haos din punct de vedere al mediului şi va paraliza Istanbulul în perioada lucrărilor de construcţie.
Cu toate acestea, Recep Tayyip Erdogan a respins joi îngrijorările şi a precizat că viitorul canal va proteja oraşul de dezastre urmând ca în scurt timp să fie organizată o licitaţie. „Pe lângă beneficiile din punct de vedere al mediului, va exista şi o dimensiune politică…Vom utiliza această dimensiune politică la momentul adecvat. Cu această dimensiune politică, Canal Istanbul va fi un uriaş succes mondial”, a spus Erdogan, care l-a sfătuit pe primarul Ekrem Imamoglu „să îşi vadă de treburile sale”.
În primăvară, Ekrem Imamoglu a provocat o înfrângerea răsunătoare partidului preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la alegerile locale din Istanbul iar în prezent este considerat un posibil candidat la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziţie din Turcia.
Canalul Istanbul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu.
Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule. De asemenea, noul canal ar urma să treacă pe lângă viitorul aeroport internaţional din Istanbul, care, potrivit autorităţilor, ar urma să fie cel mai mare aeroport din lume.
Autorităţile turce susţin că noul canal ar putea fi tranzitat de 160 de nave pe zi, oferind o alternativă pentru traficul navelor, în special tancurilor petroliere, care în prezent trebuie să aştepte înaintea de a putea tranzita prin strâmtoarea Bosfor.
Preşedintele Erdogan şi-a anunţat intenţia de a construi o „Nouă Turcie”, cu infrastructură modernă, până în anul 2023, când se aniversează 100 de ani de la fondarea statului modern turc de către Mustafa Kemal Ataturk.