Erik de Vrijer: Guvernul trebuie să ia măsuri urgente la Oltchim, Hidroelectrica şi CFR Marfă

 De asemenea, a spus oficialul FMI, privatizarea nu este un scop în sine, dar de regulă nu există altă cale pentru ca o companie de stat să funcţioneze bine, să fie profitabilă şi să contribuie la buget. Erik de Vrijer s-a mai referit la problema arieratelor, absorbţia fondurilor europene, impozitarea agriculturii şi reducerea contribuţiilor sociale.

 Consideraţi că măsurile incluse în premieră în proiectul de Lege a bugetului pe 2013 vor duce la rezolvarea problemei arieratelor administraţiei locale, unde ţinta a fost ratată din nou?

Erik de Vrijer: Da, credem că da, dacă aceste măsuri vor fi implementate corect. Sunt două tipuri de măsuri, măsuri care ajută autorităţile locale să plătească arieratele pe care le au, utilizând credit – punte, şi măsuri pentru pentru a preveni creşterea arieratelor în viitor, în particular printr-o gestionare mai bună a proiectelor de investiţii care sunt co-finanţate.

Care este ţinta pentru arieratele locale, 0 sau 300 de milioane de lei?

Erik de Vrijer: Pentru finalul acestui an ţinta este aproape de zero, dar la sfârşitul anului 2012 ţinta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decât 1,3 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2012. Ca o precondiţie pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului să atingă ţinta din decembrie 2012, iar apoi să le elimine, dacă este posibil până la finalul anului 2013. Suntem preocupaţi de faptul că în cazul unor autorităţi locale arieratele sunt mai mari, în unele cazuri mult mai mari, decât veniturile proprii. Probabil acestea vor beneficia de un credit punte de la administraţia centrală, pe care îl vor rambursa într-o perioadă mai lungă de un an.

Aţi stabilit ţinte trimestriale pentru bugetul pe 2013?

Erik de Vrijer: Nu. Pentru că aceasta este ultima evaluare şi programul se va termina după această evaluare, nu am stabilit ţinte trimestriale, dar când am discutat cu Guvernul bugetul pe 2013 am avut discuţii tehnice despre evoluţiile trimestriale ale bugetului în acest an. Guvernul are deja ţinte lunare, ţinte trimestriale, noi am avut discuţii tehnice cum putem ajuta ca aceste ţinte să fie îndeplinite, dar nu am convenit criterii de performanţă de acest gen.

Aţi discutat despre reducerea CAS?

Erik de Vrijer: Nu. Am atins acest subiect, Guvernul l-a iniţiat şi noi am făcut unele analize. Sunt probleme pe piaţa muncii care au nevoie de mai multă intervenţie şi care trebuie să aştepte creşterea economiei pentru a fi abordate. Mă gândesc, în particular, la rata scăzută de ocupare a populaţiei. În acest context, Guvernul a actualizat planul naţional de ocupare, cu accent pe facilităţile de formare profesională, pe ucenicie, credem că este un pas bun pentru a ajuta tinerii să găsească un job pe piaţa muncii. Am căzut de acord că vom analiza reducerea CAS şi ceea ce trebuie făcut pentru a ajuta la crearea de noi locuri de muncă în anii următori. Avem nevoie de timp pentru a analiza acest lucru. Este un subiect complicat pentru că dacă reduci CAS-urile la angajator, care sunt relativ ridicate, cum găseşti resurse să finanţezi sistemul de pensii sau de sănătate, să plăteşti indemnizaţiile de şomaj? Este important să nu existe disfuncţionalităţi în sistemul de protecţie socială şi în finanţarea sistemului de sănătate. Trebuie să analizăm dacă pot fi eliminate anumite exceptări de la plata CAS, dacă se poate lărgi baza de taxare. Poate veţi avea nevoie de venituri bugetare care să compenseze reducerea CAS. Suntem în favoarea unor taxe care nu au efecte negative pentru muncă sau investiţii – poate taxele de proprietate sau accizele.

FMI consideră realistă ţinta privind absorbţia fondurilor europene?

Erik de Vrijer: Este un lucru foarte bun că Guvernul a declarat ca prioritate faptul ca economia să beneficieze mai mult de aceste resurse. Ceea ce am făcut în buget este să punem accent pe sursele interne pentru co-finanţarea şi pre-finanţarea fondurilor europene. Este loc în buget pentru atragerea unor astfel de resurse şi atingerea acestei ţinte ambiţioase, dar acest lucru nu depinde doar de alocarea bugetară pentru co-finanţări şi pre-finanţări, ci şi de modul cum aceste proiecte sunt gestionate, cum sunt gestionate achiziţiile, de modul cum sunt finalizate procedurile administrative. Este necesar un efort mai mare din partea Ministerului Fondurilor Europene, a autorităţilor de management şi din partea celor care implementează proiectele. Sperăm ca această ţintă să fie atinsă, pentru că din punct de vedere al construcţiei bugetului totul a fost prevăzut pentru a face posibilă această ţintă.

Care ar fi cele mai importante trei companii mari unde Guvernul trebuie să ia măsuri urgente?

Erik de Vrijer: Cred că Oltchim este foarte importantă, pentru că este de fapt falimentară. Trebuie să intre în insolvenţă, ca un prim pas, ar trebui redusă dimensiunea acestei companii şi găsit un cumpărător privat pentru părţile viabile ale combinatului. Nu este înţelept să pui bani publici în această companie, cum s-a întâmplat până acum, iar dacă Guvernul doreşte acest lucru trebuie să obţină aprobarea CE. Hidroelectrica este o altă companie. Acum este timpul să se ia măsuri pentru ca atunci când iese din insolvenţă să funcţioneze bine şi să devină profitabilă, să contribuie la buget, aşa cum ar trebui. Credem că ar fi bine să fie numit deja un CA profesionist. Înainte de a începe un meci de fotbal e bine să te încălzeşti mai întâi, să faci stretching, să alergi puţin. Dacă trebuie să intre pe teren, vor fi gata. Nu stai în fotoliu înainte să intri pe terenul de fotbal.
CFR Marfă este un punct cheie în programul cu FMI, are un rol cheie în sistemul de transport din România, face pierderi, are arierate, noi arierate. Ar trebui să fie o companie profitabilă care să investească în traficul feroviar. Privatizarea CFR Marfă cu un investitor strategic este cea mai bună soluţie.

Aţi avut discuţii care au durat cinci ore cu ministrul delegat pentru Energie, au fost dificile negocierile?

Erik de Vrijer: Nu au fost cinci ore, dar am avut discuţii lungi. Pentru compania Oltenia am agreat la evaluarea precedentă că va fi ales un consultant pentru privatizarea majoritară, primul pas fiind o ofertă iniţială IPO pentru 15% din acţiuni, iar apoi privatizarea majoritară. Guvernul a explicat că a numit noi manageri şi că nu a vrut să meargă mai departe cu IPO de 15%, dar a reevaluat privatizarea majoritară, pentru că discută la acest moment cu o altă firmă, un joint venture care să dezvolte o nouă centrală energetică. Scopul nostru nu este o privatizare de dragul privatizării, ci ca această companie să funcţioneze mai bine. Dacă aveţi o implicare privată printr-un pachet minoritar, manageri buni, joint venture cu alte firme care să aducă capital şi know – how este în regulă dacă vor fi rezultate. Nu este un scop ca această companie să fie publică sau privată. Noi ne orientăm spre privatizare pentru că societăţile de stat de regulă nu funcţionează bine şi nu vedem altă cale, dar nu este un scop. Este bine să schimbi managementul pentru un nou start.

Noile modificări ale Codului Fiscal, mă refer la agricultură, vor pune presiune pe inflaţie în 2013?

Erik de Vrijer: Agricultura este un sector care evită în general orice taxă în acest moment în România, dar cei din sector beneficiază de servicii medicale, de sistemul de pensii, de bunuri publice, precum drumurile. Trebuie să aibă măcar o minimă contribuţie la ‘portofelul’ comun, este normal. Nu este o chestiune de preţuri mai mari sau de inflaţie.

 Care au fost cele mai dificile discuţii la această vizită în România? Aţi avut discuţii lungi şi în Parlament, cu uşile închise.

Erik de Vrijer: Discuţia în Comisia de buget – finanţe din Parlament a fost lungă şi bună, de o manieră constructivă. Sunt fericit că în discursul de început, preşedintele ne-a împărtăşit din temerile pe care le are populaţia faţă de programul României cu FMI, ce se întâmplă cu bugetul, cu programul economic, cu societăţile de stat. A fost mai bine ca aceste discuţii să nu apară în presă. Dacă era şi presa ar fi influenţat cât de deschise şi detaliate ar fi fost discuţiile. Cele mai dificile discuţii la această vizită au fost despre CFR Marfă şi care este calendarul potrivit, dar nu a fost un dezacord. Am convenit că soluţia cea mai bună este privatizarea majoritară cu un investitor strategic bun.