Erste:Costurile de finanţare ar putea urca după declaraţia „bulversantă” a lui Ponta privind bugetul

„Randamentele (obligaţiunilor de stat – n.r.) şi-au menţinut tendinţa de creştere săptămâna aceasta, în timp ce banca centrală a continuat să limiteze lichiditatea în piaţă prin intermediul operaţiunilor repo la o săptămână (6 miliarde lei), în încercarea de a contracara slăbirea leului. Mai mult, declaraţia bulversantă a premierului Ponta – retrasă ulterior – potrivit căreia necesităţile de finanţare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite este de natură a spori incertitudinea, iar investitorii nu se vor sfii să liciteze mai sus în perioada rămasă din acest an şi chiar în continuare”, se arată într-o analiză a Erste.

În plus, inflaţia va exrcita presiuni asupra preţurilor titurilor de stat cel puţin până la jumătatea anului viitor, nefiind exclus ca randamentele titlurilor de stat pe cinci ani să depăşească 7%, estimează experţii băncii austriece.

Premierul Victor Ponta a afirmat la emisiunea „După 20 de ani” de la PRO TV difuzată duminică, 14 octombrie, că prioritatea actuală a Guvernului este identificarea fondurilor pentru funcţionarea spitalelor, plata unei părţi din pensii şi activitatea Ministerului Administraţiei şi Internelor, deoarece construcţia bugetară nu prevede nicio resursă pentru ultimele 45 de zile ale anului.

El a explicat astfel că a constatat că fosta administraţie a aprobat un buget din care lipseşte finanţarea aferentă ultimelor 45 de zile din acest an, în condiţiile în care cererile de alocări însumează 3,5 miliarde lei, reprezentând necesarul minim până la sfârşitul anului. Din totalul acestei sume, 200 milioane lei trebuie alocate primăriilor pentru indemnizaţiile destinate însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi.

Ponta a asigurat însă că există fonduri pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, rambursarea către pensionari a unei cote din contribuţiile de asigurări de sănătate percepute nelegal şi alocaţiile pentru mame.

Şeful Executivului a afirmat ulterior, la Iaşi, că sunt bani pentru pensii, salarii, indemnizaţii şi pentru funcţionarea instituţiilor statului până la sfârşitul anului, fondurile necesare în acest sens urmând să fie realocate din alte părţi.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 625 milioane lei prin certificate la 11 luni, sub valoarea indicativă şi la un randament mediu de 6,08%, în creştere foarte uşoară faţă de cel plătit la licitaţia organizată în urmă cu o săptămână, de 6,02%. Valoarea indicativă a operaţiunii a fost un miliard de lei, iar ofertele băncilor au însumat 1,6 miliarde de lei. Titlurile ajung la scadenţă în septembrie 2013.

La licitaţia de certificate de trezorerie de la începutul săptămânii oferta a fost adjudecată de un grup de trei bănci locale. Aceste bănci au fost singurii cumpărători ai titlurilor de stat în lei în câteva ocazii la începutul anului, iar reapariţia lor în această ipostază sugerează că randamentele pentru titluri în lei ar putea fi din nou menţinute la niveluri scăzute artificial, potrivit unor dealeri.

Joi, MFP a împrumutat 300 milioane lei prin obligaţiuni la doi ani, exact cât şi-a propus, la un randament mediu de 6,35%, în creştere faţă de cel plătit la licitaţia organizată la începutul lunii octombrie, de 6,2%. Băncile au făcut oferte în sumă de 753,3 milioane de lei. Titlurile ajung la scadenţă în iulie 2014.

Erste consideră că partea rămasă din programul de finanţare al MFP pentru acest an nu va fi „un lucru facil”, din cauza condiţiilor dificile din piaţă, iar luând în calcul şi deficitul bugetar „reducerea în continuare a cheltuielilor publice este inevitabilă”.

„Dar este acest lucru posibil într-un an electoral? MFP s-a străduit şi până acum a reuşit să ţină în frân volumul cheltuielilor pe semaa reducerii celor de capital. Deşi creşterea economică va încetini la 0,7% în acest an, şansele realizării ţintei de deficit bugetar de 2,3% din PIB pe standard cash au crescut întrucâtva”, notează analiştii.

Cu toate acestea, Erste anticipează că Guvernul va depăşi ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB pe standardul ESA în acest an, deoarece arieratele, în special cele înregistrate la nivelul administraţiilor publice locale, rămân „o problemă spinoasă”.

Analiştii băncii au semne de întrebare şi în ceea ce priveşte întârzierile din programul de privatizare.

„Veniturile din privatizare, dacă vor exista, nu vor schimba prea mult situaţia finanţării datoriei publice. Mai mult, procedurile de privatizare sunt destul de laborioase, iar interesul investitorilor nu este în prezent prea mare”, se spune în analiza Erste.

MFP ar putea accesa însă finanţare cu mai mare uşurinţă de pe pieţele internaţionale, datorită scăderii semnificative a primei de risc, la minimul ultimilor patru ani. Costul credit-default swap (CDS) pe datoria de stat a României cu maturitatea la 5 ani este în prezent de 200 puncte de bază, sau 2 puncte procentuale.

Astfel, statul şi-ar putea completa necesarul de finanţare pentru perioada rămasă din acest an prin atragerea de fonduri de pe pieţele externe, în cuantum de 750 milioane euro – 1 miliard euro, anticipează Erste.

MFP a atras în acest an de pe pieţele internaţionale 2,3 miliarde de dolari şi 750 milioane euro.

„Pentru moment, însă, scenariul cel mai plauzibil pentru randamentele locale este de rămânere pe un trend usor ascendent, în condiţiile în care aşteptările inflaţioniste sunt în creştere, iar campania pentru alegeri parlamentare intră în linie dreaptă”, avertizează banca austriacă.

Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an 46,4 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă cele 750 milioane euro atrase la începutul lunii septembrie de pe pieţele externe şi 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Trendul s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, veniturile bugetului de stat vor fi mai mici cu peste un miliard lei, iar cheltuielile vor fi majorate cu 307 milioane lei pentru acoperirea costurilor de personal, achiziţii şi subvenţii agricole.