Erste Group: România este campioana regională la obligaţiunile emise în moneda naţională

‘Dintre obligaţiunile denominate în moneda naţională, titlurile emise de România cu scadenţa la cinci ani, cu un randament total de 9,8%, au înregistrat o performanţă cu mult superioară întregii regiuni, în principal întrucât moneda locală nu s-a depreciat (fiind bine ancorată de banca centrală), iar surplusul de lichiditate a determinat scăderea randamentelor. În timp ce obligaţiunile denominate în HUF au avut o performanţă inferioară Indicelui Erste Obligaţiuni în moneda locală din ECE, eurobondurile emise de Ungaria au înregistrat cel mai bun rezultat în contextul general având în vedere că randamentul anual de 10% este superior celor ale obligaţiunilor emise de Italia, Spania şi Slovenia. Eurobondurile emise de Ungaria au profitat cel mai mult de continuarea reducerii marjelor obligaţiunilor suverane din Europa’, a explicat Juraj Kotian, director Cercetare Macro/FI pentru ECE în cadrul Erste Group.

Potrivit raportului, în pofida contextului internaţional, în special cel de la graniţa de est a României, care nu a fost deloc calm în acest an, statul a beneficiat de o creştere vizibilă a preţului activelor. Calitatea de membru NATO şi UE a contat semnificativ în decizia investitorilor de a investi sau nu în momentul în care aceştia părăseau pieţele din Est. Tendinţa de creştere a preţurilor a fost accelerată de decizia agenţiei S&P de la jumătatea lunii mai de a îmbunătăţi ratingul României în categoria recomandată pentru investiţii şi de anunţul JP Morgan din a doua parte a lunii iulie de include noile obligaţiuni româneşti de referinţă în indicele pentru pieţele emergente recomandate investitorilor.

Analiştii Erste susţin că România are cel mai mare potenţial de îmbunătăţire a ratingului în următorii ani, care depinde de extinderea reformelor structurale şi de continuarea majorării maturităţilor datoriei publice.

‘Cu toate acestea, nimeni nu poate susţine că România este imună la contextul internaţional, cu atât mai mult cu cât escaladarea conflictului din ţara vecină Ucraina a dat din când în când motive clare de îngrijorare investitorilor. Randamentele obligaţiunilor suverane româneşti cu scadenţa la cinci ani au atins cel mai redus nivel pe piaţa secundară la începutul şi apoi la sfârşitul lunii iunie (3,2%); randamentele au continuat sa fluctueze ulterior, fără a mai înregistra însă valori minime istorice’, se spune în raport.

Conform documentului, la sfârşitul lunii septembrie, Ministerul Finanţelor a acoperit necesarul de finanţare pentru acest an în proporţie de aproximativ 82%, datorită celor trei emisiuni pe pieţele externe din lunile ianuarie şi aprilie (22% din necesarul de finanţare pentru 2014). Aceste emisiuni au ajutat şi la menţinerea randamentelor pe piaţa locală în general pe o tendinţă descendentă până în prezent deoarece Ministerul Finanţelor a împrumutat mai puţin de pe piaţa internă (randamentul mediu pe piaţa primară a scăzut în primele opt luni din 2014 la 3,7%, de la 4,7% în 2013). Consecvent propriei strategii, Ministerul Finanţelor a reuşit să extindă maturităţile, determinând reducerea necesarului brut de finanţare pentru anul 2015 la aproximativ 50 miliarde de lei, precizează sursa citată. Aproximativ 22-23% din această sumă poate fi asigurată de pe pieţele internaţionale, iar restul de pe piaţa internă.

‘Băncile locale, fondurile de investiţii şi de pensii vor fi principalii cumpărători ai titlurilor de stat în 2015, majorându-şi expunerea netă cu aproximativ 6 miliarde lei. Cu toate că este un sector aflat la început în România, fondurile private de pensii au devenit doar în câţiva ani unii dintre principalii investitori în obligaţiuni de stat, reprezentând peste 9% din totalul pieţei. Deşi politicile monetare pentru majorarea ofertei monetare (QE) din Europa ar putea direcţiona unele fonduri către România şi duce la o uşoară creştere a preţurilor activelor, considerăm că potenţialul de creştere al expunerii investitorilor nerezidenţi este destul de limitat în anul 2015 (în special ca urmare a saturării portofoliilor de investiţii cu venituri fixe în anul 2013 şi, într-o mai mică măsură, în 2014). Investitorii nerezidenţi au început în prima parte a anului 2013 să-şi construiască portofolii solide, iar în prezent deţin peste 20% din totalul pieţei locale de obligaţiuni’, se arată în raport.

De asemenea, raportul precizează că BNR a continuat să reducă dobânda de politica monetară în aceasta toamna, la 3%, şi a dat deja semnale că este pregătită să aducă rata pieţei monetare mai aproape de dobânda cheie, adăugând faptul ca băncile locale au nevoie să îşi desfăşoare operaţiunile într-un mediu mult mai stabil în privinţa dobânzilor (ratele dobânzilor au fost în mod evident mai mici decât dobânda monetara încă din prima parte a anului 2014). ROBOR la trei luni a crescut în mai puţin de o luna la 2,8% de la sub 2,1%.

‘Alegerile prezidenţiale se apropie (începutul lunii noiembrie), iar influenţa măsurilor populiste este din ce în ce mai puternică. La nivel european, mecanismul QE, care se estimează ca va reporni creditarea, ar putea fi moderat de efectul de contagiune manifestat la alte tipuri de active şi de lipsa reformelor fiscale în unele dintre marile economii europene. Acest factor, combinat cu o zonă euro în care ritmul de creştere a încetinit deja şi cu temperarea conflictului de la graniţa estică, ar putea determina investitorii să ia în considerare investiţiile cu randamente mai ridicate de cealaltă parte a oceanului. Anticipăm o creştere a titlurilor de stat emise în monedă locală cu scadenţa la 5 ani la 4,1% în decembrie 2014, iar mai apoi o scădere treptată spre nivelul de 3,7% la sfârşitul anului 2015’, se mai spune în raport.