Erupţie vulcanică în Islanda: Mai multe case din oraşul Grindavík, mistuite de lavă
În timpul celei de-a cincea erupţii care are loc în sud-vestul insulei după anul 2021, lava s-a revărsat atât din vulcan, cât şi din fisurile apărute în sol, ceea ce a condus la evacuarea oraşului costier Grindavík.
În imaginile aeriene difuzate de postul islandez RUV se poate vedea lava incendiind locuinţe din oraşul a cărui populaţie, de aproximativ 4.000 de locuitori, a fost evacuată sâmbătă seară, după o serie de seisme ce anunţau iminenţa unei erupţii.
„Astăzi este o zi sumbră pentru Grindavík şi pentru întreaga Islandă. Dar soarele va răsări din nou”, a declarat prim-ministrul Katrin Jakobsdottir în cadrul unui briefing de presă al Apărării Civile, duminică seara, potrivit RUV.
„Împreună vom trece peste acest şoc şi peste tot ce ar putea să vină”, a precizat oficialul.
Şeful Apărării Civile, Vidir Reynisson, a declarat că erupţia de duminică nu va fi uitată multă vreme de acum înainte, adăugând că acesta este, probabil, începutul unui lanţ de astfel de evenimente.
Într-un discurs adresat naţiunii în cursul serii, preşedintele Islandei, Gudni Th. Johannesson, le-a solicitat concetăţenilor săi să fie alături de locuitorii din Grindavík şi să-i sprijine. „Noi, islandezii, trecem prin asta împreună. Nu ne vom da bătuţi”, a declarat şeful statului, citat de RUV.
Erupţia vulcanică din Peninsula Reykjanes, situată la sud-vest de Reykjavik, a început duminică la ora 07:57 (07:57 GMT), când primele fluxuri de lavă au ţâşnit dintr-o fisură lungă, apărută la câteva sute de metri nord de Grindavík.
Câteva ore mai târziu, zona a fost acoperită de o mare de lavă roşie, incadescentă.
Expertul în vulcanologie Magnus Tumi Gudmundsson a declarat pentru RUV, după ce a survolat cu elicopterul zona, că fisura atinsese aproximativ un kilometru lungime, iar lava ajunsese periculos de aproape de Grindavík.
„Lava curge acum spre oraş”, a avertizat autoritatea islandeză de meteorologie Vedurstofa, în timp ce autorităţile au solicitat turiştilor amatori de senzaţii tari să nu se deplaseze în zonă pentru a vedea lava.
Ulterior, la amiază, pământul s-a deschis şi la periferia nordică a oraşului Grindavík. De acolo, lava roşie incandescentă a coborât treptat în vale şi a mistuit cel puţin două case.
Johannesson declarase anterior pe reţeaua socială X că nu există riscul ca vieţi umane să se afle în pericol, precizând însă că nu se poate spune acelaşi lucru despre infrastructura şi bunurile din zonă.
Ultima erupţie de pe peninsulă, în sistemul vulcanic Svartsengi, a început la 18 decembrie, când lava a ţâşnit iniţial dintr-o fisură lungă de câţiva kilometri. Erupţia a scăzut semnificativ în intensitate în câteva zile.
La acea vreme, oraşul pescăresc Grindavík a fost complet evacuat, iar staţiunea geotermală Blue Lagoon, o populară atracţie turistică, a fost închisă.
Chiar dacă a fost cruţat la acea vreme de lavă, Grindavík a fost afectat de mai multe cutremure care au provocat apariţia unor fisuri adânci în drumuri şi alte daune.
În urmă cu câteva zile, media islandeze au relatat că un muncitor a căzut în una dintre aceste fisuri. Căutarea lui a fost întreruptă între timp, iar el nu a fost găsit, potrivit DPA.
Peste o sută de locuitori din Grindavík au revenit la casele lor în ultimele săptămâni, înainte de reînnoirea ordinului de evacuare de sâmbătă, potrivit autorităţilor locale.
În ultimele săptămâni, Islanda a ridicat „baricade” de pământ şi pietre pentru a împiedica lava să ajungă la Grindavík, însă ultima erupţie a penetrat apărarea.
Islanda, cu o suprafaţă aproximativ egală cu cea a statului american Kentucky, are peste 30 de vulcani activi, această insulă din nordul Europei fiind o destinaţie principală pentru turismul vulcanic – un segment de nişă care atrage mii de persoane aflate în căutare de senzaţii tari.
În 2010, norii de cenuşă proveniţi de la erupţiile vulcanului Eyafjallajokull din sudul Islandei s-au răspândit pe arii extinse ale Europei, blocând la sol circa 100.000 de aeronave şi forţând sute de islandezi să îşi părăsească locuinţele.
Spre deosebire de Eyafjallajokull, sistemele vulcanice din Reykjanes nu se află sub gheţari şi, prin urmare, nu există riscul de a provoca nori de cenuşă similari.