Escaladarea conflictului dintre Ucraina şi Rusia va avea efecte economice prin sectoarele energie, comerţ şi financiar – Euler Hermes

„Pe măsură ce lumea îşi revine după pandemia de COVID-19, consecinţele pe pieţele economice şi financiare ale escaladării conflictului ţin de trei mari canale de transmisie: sectorul energetic, financiar şi comerţul. În primul rând, economia Rusiei ar suferi efecte adverse semnificative. Riscurile unui embargo complet asupra comerţului cu Rusia este foarte puţin probabil, dată fiind vulnerabilitatea Uniunii Europene, cel puţin pe termen scurt.”, notează specialiştii.

De asemenea, analiştii nu se aşteaptă ca Rusia să oprească furnizarea de gaz deoarece acest lucru ar însemna o reducere semnificativă a veniturilor fiscale şi a celor din export, deşi scenariul nu poate fi exclus complet, cel puţin pentru câteva luni, scrie Agerpres.

„Pe partea energetică, Gazprom şi-a îndeplinit toate obligaţiile de furnizare de gaz conform contractelor, deşi volumele tranzitate prin Ucraina s-au redus considerabil. În plus, Europa are o rezervă de gaz pentru aproximativ o lună. Este de aşteptat ca preţurile să rămână în intervalul 75-90 euro/MWh până în vară. Dacă Rusia taie alimentarea cu gaz – lucru care nu s-a întâmplat nici în timpul Războiului Rece – preţul gazului natural ar putea sări la 140 euro/MWh”, susţin analiştii Euler Hermes.

Conform sursei citate, din păcate, pentru Europa, alternativele de furnizare sunt limitate.

„Atât din partea SUA, cât şi din partea UE, au existat eforturi diplomatice pentru ca alte ţări să mărească volumele de gaz trimise către Europa. Însă, Norvegia nu are spaţiu de manevră, Algeria ar putea ajuta, iar Qatar ar putea redirecţiona aproximativ 15% din volumele legate de contracte pe termen lung. Alte state, precum SUA, Azerbaidjan, Australia, Libia şi Egipt ar putea mări livrările dar, chiar şi aşa, ajutorul lor maxim ar putea susţine consumul european pe maxim 3 zile de iarnă”, menţionează analiza.

În ceea ce priveşte relaţiile comerciale, dacă UE nu ridică nivelul sancţiunilor impuse Rusiei comparativ cu cele din anul 2014 – mai ales prin interzicerea importurilor de energie – impactul ar trebui să fie modest asupra economiei Uniunii, dar semnificativ asupra Rusiei.

În prezent, Rusia este al cincilea partener de comerţ al UE, reprezentând 5% din comerţul total cu bunuri şi aproximativ 2% din exporturile zonei Euro. În schimb, UE adună 40% din totalul comerţului cu bunuri al Rusiei.

Totodată, în cazul în care Rusia ar fi eliminată din sistemul SWIFT, fluxurile comerciale ar putea fi complet blocate, deoarece aceasta nu ar fi capabilă să plătească pentru importuri şi să primească banii pentru ceea ce exportă.

„În sectorul financiar, băncile europene şi-au redus expunerea pe Rusia la niveluri foarte mici. În Germania, activele ruseşti au scăzut de la un maxim de 0,45% în 2008 la 0,1%, iar băncile franceze au chiar mai puţin de pierdut. În cazul excluderii din sistemul SWIFT, Rusia se poate folosi în continuare de propriul sistem (SPFS), creat în 2014, din care fac parte aproximativ 400 de bănci, dintre care 23 sunt bănci din afara ţării, majoritatea din Elveţia şi Germania. Orice sancţiune de ordin financiar ar afecta şi Europa deoarece ar întrerupe importurile de energie”, se mai precizează în material.

Analiştii Euler Hermes susţin că scenariul extrem de „Black-out” se poate materializa în cazul în care Rusia optează pentru invadarea Ucrainei, caz în care din Europa se va răspunde cu sancţiuni masive, inclusiv un embargo comercial asupra sectorului energetic.

Astfel, Europa ar fi tăiată de la gazul rusesc, iar rezultatul ar putea fi o criză economică la final de 2022, început de 2023 la care s-ar adăuga o creştere a inflaţiei. Decidenţii politici vor trebui să ţină pasul pe măsură ce efectele se vor vedea pe pieţele financiare, în timp ce şi încrederea consumatorilor şi a companiilor în întreg mediul economic ar putea avea de suferit.

Analiza Euler Hermes mai arată că, pe măsură ce lumea se redeschide după pandemie, cu inflaţie mai mare, lanţuri de aprovizionare cu produse şi energie afectate şi cu pieţe financiare slăbite, scenariul companiei, „Escaladarea conflictului”, pune în lumină impactul asupra inflaţiei din Europa (+100 bps), creşterii economice (-0,5 pp), pieţelor de capital (-10%), spreadurilor datoriei private şi celei suverane (+20-60 bps) şi perspectivelor politicilor publice. Astfel, severitatea sancţiunilor este un factor important în evoluţia pieţelor economice şi financiare.

Conform companiei, escaladarea conflictului dintre Ucraina şi Rusia va avea, cel mai probabil, efecte economice importante prin trei canale principale de propagare – energie, comerţ şi sectorul financiar – în funcţie de sancţiunile prezente şi viitoare. Totodată, analiştii Euler Hermes atrag atenţia asupra faptului că Rusia este acum, faţă de momentul 2014, într-o poziţie mai bună din punct de vedere economic.

„Într-un scenariu extrem de ‘Black-out’, în care Rusia taie alimentarea cu gaz în Europa, preţul gazului natural ar putea creşte până la aproximativ 140 euro/MWh. Pentru că posibilităţile de a găsi furnizori alternativi sunt limitate, această situaţie ar aduce un plus de +2,5 pp predicţiei noastre de inflaţie pentru zona euro în 2022”, notează specialiştii.

Potrivit sursei citate, pe 21 februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut formal independenţa republicilor separatiste Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei.

„Pe 22 februarie, Statele Unite, UE, Marea Britanie, Canada, Japonia şi Australia anunţau o primă serie de sancţiuni moderate pentru a încerca frânarea escaladării conflictului, iar pe 24 februarie, Rusia a decis să invadeze Ucraina dincolo de regiunea Donbas. Este de aşteptat ca Occidentul să recurgă la noi sancţiuni, precum sancţiuni largi legate de datoriile suverane şi private ale Rusiei, accesul acesteia la sistemul SWIFT, măsuri împotriva Băncii Centrale a Rusiei şi un embargo parţial sau complet asupra comerţului Rusiei, inclusiv a exporturilor de petrol şi gaze. Acest conflict va produce importante efecte pe pieţele economice şi financiare”, se precizează în material.

Totodată, comparativ cu anul 2014, Rusia este într-o cu totul altă poziţie, gata să suporte sancţiuni dure. Dacă în 2014, costul economic total al sancţiunilor – care au inclus şi contra-măsurile luate de Rusia asupra importurilor de produse alimentare – a însemnat doar un -1pp, de data aceasta, însă, preţul petrolului şi al gazului sunt semnificativ mai mari.

Astfel, analiştii nu prognozează o scădere atât de drastică precum în a doua jumătate a anului 2014 şi în 2015. Creşterile puternice ale preţului la gaze şi petrol au ajutat Rusia să aibă un surplus de cont curent în 2021 de 120 miliarde dolari, echivalentul a 7,5% din PIB.

În plus, rezervele brute de monede străine ale Rusiei (în afara aurului) sunt, în acest moment, la puţin sub 500 miliarde dolari, comparativ cu doar 399 miliarde dolari la finalul lui 2014. Mai mult, costul datoriei pentru următoarele 12 luni (datorii pe termen scurt + returnări de principal), este de 114 miliarde dolari faţă de 146 miliarde dolari la sfârşitul anului 2014. Acoperirea datoriei pe termen scurt era deja foarte bună în 2014 (232%), dar este şi mai bună acum (%439).

„Rusia a înregistrat, din 1999 şi până acum, surplus de cont curent, inclusiv în perioada crizei din 2008-2009, a conflictului cu Ucraina dintre 2014 şi 2016 şi a pandemiei de COVID-19. O privire mai atentă la balanţa comercială şi la cea a serviciilor arată că ţările care vor impune, cel mai probabil, sancţiuni Rusiei, şi anume SUA, UK, Japonia, Elveţia, Norvegia, Ucraina, însumează aproximativ 60% din surplusul de servicii şi comerţ al acesteia în perioada 2016-2020. Astfel, chiar şi în cazul extrem în care comerţul extern este redus la zero, Rusia tot ar deţine surplusuri de cont curent şi nu ar trebui să se folosească de rezervele sale pentru a finanţa importurile din ţări ce nu îi aplică sancţiuni”, mai notează analiştii.

Pe termen mediu şi lung, însă, o redirecţionare completă a exporturilor ruse dinspre Europa, către China, pare extrem de improbabilă din motive operaţionale şi de scalabilitate. Gazul face, totuşi, parte din planurile Chinei de a-şi schimba mixul de energie şi are un rol important în acestea.

Chiar dacă înainte de 2019, în termeni de volum, importurile Chinei de gaz natural din Rusia reprezentau o foarte mică parte, procentul a ajuns la 4% în 2019, 9% în 2020 şi 10% în 2021, mai ales datorită conductei „Power of Siberia” care a devenit operaţională în 2019.

Capacitatea anuală este de 38 miliarde metri cubi, iar în 2021 a fost folosită la doar 20% din capacitate. Volumul rămas nefolosit înseamnă doar 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei către UE în 2021.

În plus, conducta nu transportă gazul în Europa, astfel că o rerutare către China ar fi foarte dificilă din punct de vedere operaţional. Rusia şi China au un nou acord pentru o conductă (Power of Siberia 2) ce ar fi legată la cele cu direcţia Europa, dar capacitatea plănuită de 50 miliarde de metri cubi ar putea fi operaţionalizată abia în 2030 şi ar reprezenta doar aproximativ 28% din exporturile către UE.

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluţiilor de asigurare a creditelor şi un specialist recunoscut în domeniile acoperirii şi asigurării creditelor. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de ţări având peste 5800 de angajaţi. În 2020, tranzacţii globale ale companiei Euler Hermes au reprezentat 824 miliarde de euro. Euler Hermes este membru cu drepturi depline al Grupului Allianz.