Este criză pe piața lemnului și în industria mobilei: Prețurile s-au dublat într-o singură lună

Prețul lemnului s-a dublat în luna mai față de aprilie 2021, iar anumite materiale lemnoase precum lemnul fasonat, PAL-ul brut, MDF-ul și placajul lipsesc din piață, atrag atenția producătorii de mobilier reprezentați de Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR. ” Producătorii de mobilă au de înfruntat cea mai gravă criză din perioada recentă. Prețul lemnului și lipsa anumitor materiale determină închiderea multor capacități de producție sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație.”, a declarat Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR.

Efectele s-ar putea resimți de la toamnă și în rândul populației, prin lipsa și creșterea prețurilor la lemnul de foc.

De ce s-a scumpit lemnul

Scumpirile sunt puse de către reprezentanții asociațiilor din industrie pe seama ofertei limitate generate de suprareglementarea sectorului. Practic, pentru a limita tăierile ilegale, guvernanții au modificat legislația aplicabilă dar au creat blocaje și pentru cei ce exploatează legal.

„O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează. De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0. Acesta este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți”, a explicat István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România.

SUMAL 2.0 este un sistem informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase realizat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi pus la dispoziţia profesioniştilor. S

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn susține, totodată,  sunt blocate inclusiv  lucrările de amenajamente silvice. „Datorită birocrației și suprareglementării ne putrezește lemnul în păduri. Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt și arborilor atacați de insecte dăunătoare și implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca și cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc șoriceii cu grăunțele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o știință și o practică a gestionării durabile a pădurilor -silvicultura. Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură și silvicultori.“, explică acesta.

Situația internă este agravată și de evenimentele de pe piața SUA unde cererea este foarte mare, piața construcțiilor raportând un veritabil boom.

Fenomenul tăierilor ilegale – nimeni nu știe cifrele exacte

În momentul devfață, nu se știe îmn mod cert nici măcar care este amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care a determinat în bună măsură politicile publice ale Statului în acest sector. Organele de control raportează 150-200.000 m³ pe an. În 2015, Ministrul Mediului de atunci, Grațiela Gavrilescu, a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Național. În 2019, Ministrul Costel Alexe a vehiculat o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane m³/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a transmis Consiliului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi  ce reunește principalele organizații de pe întreg lanțul valoric al lemnului, că cifra de recoltă de 38 milioane m³ anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național.

„Subiectul tăierilor ilegale a fost atât de mult exacerbat încât nu mai vedem pădurile de cioturile-vedetă. Am solicitat domnului Ministru o dezbatere științifică privind rezultatele ciclului II al Inventarului Forestier Național și publicarea periodică a rezultatelor intermediare ale ciclului al III-lea,” a adăugat Tobescu.

Reprezentanții  Consiliului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi apreciază, de asemenea, că sectorul silvic este subfinanțat. „Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură – SILVA.

Citește și