„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian, scrie Agerpres.
Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară. Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România, a adăugat acesta.
Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor.
El a dat asigurări că „nimeni nu va rămâne fără un acoperiş deasupra capului” şi că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.
Secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică. „În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. (…) Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a spus el.
În timpul summitului NATO de la Varşovia, din 2016, s-a decis amplasarea de batalioane multinaţionale ale NATO în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Batalionul estonian se află sub comandamentul Regatului Unit, cel leton este condus de Canada, lituanian – de Germania, iar polonez – de SUA.
Grupul dislocat în Tapa numără în prezent peste 1000 de militari.