Rezultatele votului, făcute publice joi, confirmă votul preliminar de zilele trecute asupra unei legi istorice prin care ţintele climatice ale UE devin obligatorii din punct de vedere legal.
Propunerea, care conţine noua ţintă de reducere a emisiilor din UE pentru 2030, a trecut cu o majoritate largă de 231 de voturi.
Parlamentul trebuie acum să ajungă la un acord asupra ţintei finale cu cele 27 de state membre ale UE, însă numai unele dintre ele au spus că vor susţine un obiectiv de reducere cu 60% a emisiilor. Eurodeputaţii vor să evite ca ţările să reducă ţinta sub nivelul propus de Comisia Europeană, de cel puţin 55%.
Actuala ţintă a UE pentru 2030 este o reducere de 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Legislativul comunitar a votat de asemenea în favoarea unei propuneri de a lansa un consiliu ştiinţific independent pentru a oferi consiliere în privinţa politicii climatice – un sistem aflat deja în vigoare în Marea Britanie şi Suedia – şi un buget în privinţa carbonului, stabilind emisiile pe care UE le poate produce fără a-şi pune în pericol angajamentele privind clima.
În contextul în care în Europa se simt deja efecte ale încălzirii climei, cum ar fi valuri de căldură mai intense şi incendii de vegetaţie, iar mii de tineri au ieşit în stradă luna trecută pentru a cere o acţiune mai fermă, UE se află sub presiune pentru a-şi intensifica politicile climatice.
Grupuri ce reprezintă investitori care gestionează active de 62.000 de miliarde de euro, la care se adaugă sute de companii şi organizaţii neguvernamentale le-au scris joi liderilor din UE pentru a le cere să cadă de acord asupra unei ţinte de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030.
Experţii spun că o diminuare cu 55% până în 2030 este efortul minim necesar pentru a permite UE să-şi urmeze planul de a ajunge la o neutralitate climatică până în 2050, punând ferm emisiile din UE pe un traseu care, dacă va fi adoptat la nivel global, ar limita încălzirea globală la niveluri sigure. Comisia vrea ca noua ţintă pentru 2030 să fie finalizată până la încheierea acestui an.
Cu toate acestea, legea privind clima va avea nevoie de un compromis din partea ţărilor membre. Statele mai bogate, cu mari resurse de energie regenerabilă, vor o reducere mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră, însă ţările mai dependente de cărbune, cum ar fi Polonia şi Cehia, se tem de efectele economice negative ale unor ţinte prea ridicate.
Dată fiind sensibilitatea politică a subiectului, şefii de stat şi de guvern din UE îşi vor decide cel mai probabil prin unanimitate poziţia privind ţinta pentru 2030, ceea ce înseamnă că o singură ţară o poate bloca.