În a doua rundă de alegeri, majoritatea miniştrilor de Finanţe din zona euro a votat în videoconferinţă pentru Donohoe, care-i învinge astfel pe reprezentanţii Luxemburgului, Pierre Gramegna, şi Spaniei, Nadia Calvino.
Deşi nu s-au dat publicităţii rezultatele votului, conform reglementărilor de vot, Donohoe a trebuit să obţină cel puţin zece din cele 19 voturi.
Preşedintele Eurogrupului stabileşte agenda pentru reuniunile lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro şi lucrează pentru stabilirea unei soluţii de compromis cu privire la politicile cheie. Postul de preşedinte al Eurogrupului este unul dintre cele mai importante la Bruxelles, alături de mandatul de preşedinte al uneia dintre cele trei mai instituţii ale UE, Ursula von der Leyen (Comisia), Charles Michel (Consiliul), David Sassoli (Parlamentul), şi de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Faptul că asigură coordonarea politicilor economice naţionale a conferit preşedintelui Eurogrupului un rol esenţial în perioada crizei datoriilor Greciei. Acest rol este şi mai important în prezent, când europenii încearcă să îşi relanseze economiile afectate de coronavirus. Potrivit estimărilor Comisiei, Produsul Intern Brut al celor 19 state care au aderat la moneda unică ar putea să înregistreze o contracţie de 8,7% în 2020.
Eurogrupul îşi alege preşedintele cu o majoritate simplă, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.
Paschal Donohoe, în vârstă de 45 de ani, este considerat un gestionar prundent care a adus bugetul ţării pe un drum drept după o recesiune severă.