Eurogrup: Nicio ţară nu ar trebui forţată să intre în zona euro
Cei 19 miniştri din aşa numitul Eurogrup s-au întâlnit vineri în Tallinn, după ce preşedintele Executivului european, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat miercuri dorinţa de a vedea cât mai multe ţări din Uniunea Europeană alăturându-se zonei euro.
‘Cred că Juncker a dat un impuls semnificativ dezvoltării Europei, a fost un discurs măreţ. Detaliile trebuie întotdeauna discutate’, a afirmat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble. Acesta a adăugat că ţările care doresc să se alăture uniunii monetare trebuie să îndeplinească condiţiile economice necesare.
‘Atât timp cât condiţiile nu sunt îndeplinite, nu este în interesul unui stat membru al UE să devină membru al uniunii monetare, şi nici zona euro nu ar trebui să accepte astfel de ţări deoarece ar afecta stabilitatea întregii uniuni monetare’, a avertizat oficialul german.
Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că se aşteaptă ca extinderea să fie ‘un proces gradual’ care va depinde de disponibilitatea statelor din afara zonei euro de a se alătura uniunii monetare.
În prezent, nouă din cele 28 de state din UE nu utilizează moneda euro. Conform tratatelor UE, toate statele membre UE sunt aşteptate să adopte euro, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care au anunţat că nu doresc să facă parte din uniunea monetară.
Şi guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate.
Într-un comunicat publicat joi pe pagina de Internet a Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, care este şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, subliniază: ‘O relaxare a criteriilor de aderare trebuie respinsă cu stricteţe în interesul stabilităţii pe termen lung a economiei europene’.
Nowotny precizează că principalele criterii ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro se referă la rata inflaţiei, evoluţia dobânzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb şi o serie de aspecte juridice precum independenţa băncii centrale.
‘Însă, aşa cum experienţa ne-a demonstrat, luarea în considerare a criteriilor ce ţin de economia reală este absolut necesară pentru deciziile concrete’, a spus Nowotny, dând ca exemplu balanţa comercială a unei ţări sau datele referitoare la locurile de muncă şi veniturile per capita.
România ar putea fi în măsură să adere la zona euro în următorii opt ani, dar la rândul său zona euro are nevoie să îşi îmbunătăţească modul în care funcţionează, a declarat recent Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.