La prima întâlnire faţă în faţă din februarie, miniştrii de Finanţe din zona euro au discutat neoficial despre răspunsul fiscal la pandemia care afectează din martie economia europeană.
„Nu va exista o oprire bruscă, o politică pe marginea prăpastiei, iar politica bugetară va continua să sprijine economia”, a dat asigurări Donohoe, care este ministrul de Finanţe al Irlandei.
Deşi oficialii nu s-au angajat la o suplimentare a sumelor masive promise pentru a ţine economia pe linia de plutire, au avertizat că nu vor înăspri fiscalitatea în viitorul apropiat şi vor fi pregătiţi de noi măsuri de stimulare atât timp cât va fi necesar.
Deja guvernele UE au anunţat diverse măsuri de sprijin economic de peste 3.700 miliarde de euro, de la începutul pandemiei, iar blocul comunitar a adăugat încă 1.300 miliarde de euro care ar putea fi accesaţi ulterior. Din suma de 1.300 miliarde de euro face parte şi pachetul de redresare de 750 miliarde de euro.
În total, sprijinul guvernamental în diverse forme este de aproape 36% din PIB-ul UE, pe lângă măsurile fără precedent anunţate de Banca Centrală Europeană. Acestea majorează datoria publică a Europei, dar creşterea este acum prioritatea miniştrilor de Finanţe.
„În privinţa abordării fiscale în 2021, ţinând cont de actualul nivel ridicat de incertitudine, o retragere prematură a sprijinului ar afecta redresarea fragilă a economiei. Dacă nu calculăm exact momentul reducerii sprijinului, riscăm să afectăm economia Europei”, a avertizat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.
Comisia Europeană se aşteaptă ca economia UE să înregistreze un declin fără precedent, de 8,3%, în 2020, după un avans de 1,5% în 2019, din cauza crizei provocate de pandemie.