Europa de Est are nevoie de mai multe trupe militare americane în regiune – Comandantul suprem NATO în Europa
‘Din cauza presiunii crescute pe care o simţim acum în Europa de Est şi a măsurilor de asigurare ce se iau în ţările baltice, în Polonia şi în România, avem nevoie de o rotaţie suplimentară de trupe’, a subliniat generalul Breedlove, într-o conferinţă de presă susţinută luni la Pentagon.
Din luna octombrie, în Polonia şi ţările baltice sunt dislocaţi aproximativ 600 de militari americani, echipaţi cu tancuri Abrams M1 şi vehicule blindate Bradley. Aceştia i-au înlocuit pe puşcaşii marini care au participat la exerciţii comune cu Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia, începând din primăvară, scrie Agerpres.
Rusia a mobilizat şase lansatoare din cadrul sistemului de rachete Iskander la graniţa cu Ucraina
Rusia a desfăşurat şase lansatoare din cadrul sistemului de rachete Iskander într-o zonă de la graniţa cu regiunea Donbas şi continuă să mobilizeze echipamente pe teritoriul controlat de separatişti în estul Ucrainei, scrie marţi, pe contul său de Facebook, expertul militar ucrainean Dmitri Tâmciuk, citat de agenţia de presă Unian.
‘Într-o zonă de frontieră a Federaţiei Ruse în dreptul regiunii miniere Donbas (Ucraina) a fost înregistrată sosirea a şase lansatoare de rachete operativ-tactice Iskander’, susţine acesta, indicând, totodată, că în zona de frontieră din nordul regiunii Lugansk, trupele de grăniceri din cadrul FSB au fost plasate în stare de alertă maximă.
Moscova a trimis noi ‘forţe’ şi arme rebelilor din zonele Alcevsk-Stahanov-Pervomaisk din Doneţk, mai spune expertul menţionat. Potrivit acestuia, la Krasnodon a fost înregistrată sosirea de noi tunuri de artilerie şi de blindate pentru ‘brigada mecanizată Prizrak’ a liderului rebel Aleksei Mozgovoi.
La Makeevka, ‘arme şi echipamente militare, venite din Rusia, sunt mascate ca fiind ale forţelor ucrainene’, iar plăcuţele de înmatriculare sunt şterse. În zona Telmanovo şi Novoazovsk sunt relocate echipamente din nordul regiunii Doneţk.
Mass-media ucrainene au relatat anterior că ‘trupe ruse’ au anihilat o bază a rebelilor din Gorlovka, după retragerea din funcţie a comandantului insurgenţilor Igor Bezler.
Aceste acţiuni au loc în contextul în care preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a convocat pentru marţi Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare de la Kiev în vederea revizuirii angajamentelor de pace, în conformitate cu Memorandumul în nouă puncte din 5 septembrie de la Minsk, inclusiv revocarea ‘statului special’ pentru regiunile separatiste.
Ucraina a pierdut controlul Donbasului pentru cel puţin cinci ani – expert ucrainean
Guvernul ucrainean se confruntă cu o situaţie fără soluţie, aparent, în estul rebel al ţării: nu are mijloacele militare necesare pentru a prelua controlul asupra regiunilor separatiste şi nici rezolvarea politică prin abandonarea lor rebelilor proruşi după şase luni de conflict sângeros nu este o ieşire din situaţie, comentează France Presse.
Recunoscute de Moscova, care a ignorat avertismentele Occidentului, alegerile separatiste de duminică în regiunile Doneţk şi Lugansk marchează mai mult ca sigur pentru mult timp pierderea acestui teritoriu de către Kiev, după ce Rusia a anexat în martie Crimeea, fără niciun fel de lupte, în urma unui referendum.
Problema recâştigării cu forţa a estului separatist nu s-a mai pus de la sfârşitul lunii august, când armata ucraineană, pe punctul de a înăbuşi rebeliunea, a suferit eşecuri usturătoare în urma unei puternice contraofensive a rebelilor, cărora le-au venit în ajutor trupele regulate ruse, potrivit Kievului şi Occidentului, acuzaţii respinse de Moscova.
‘În cazul în care Kievul relansează operaţiunea militară, Moscova va riposta prin desfăşurarea mai multor trupe decât este nevoie pentru a o opri’, estimează Oleksandr Suşko, directorul Institutului pentru cooperare euroatlantică din Kiev.
Autorităţile ucrainene susţin încă de duminică faptul că au observat o nouă desfăşurare ‘intensă’ de trupe ruse în bazinul carbonifer Donbas, unde se află cele două regiuni rebele, în timp ce mass-media ucrainene şi occidentale, între care şi AFP, au asistat la trecerea a zeci de camioane militare fără plăcuţe de înmatriculare.
Eforturile politice, de asemenea, au eşuat, separatiştii respingând oferta Kievului care a propus ‘statut special’ pentru aceste regiuni pentru o perioadă de trei ani, cu o mai mare autonomie.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a tras luni concluzii în urma pseudoalegerilor din estul separatist şi a anunţat că îşi va revizui planul de acţiune, inclusiv oferta de ‘statut special’.
‘Kievul a pierdut controlul Donbasului pentru cel puţin cinci ani. Puterea a înţeles cu mult timp în urmă şi nu-şi mai face iluzii. Dar recunoaşterea publică ar fi o sinucidere politică’, subliniază politologul ucrainean Taras Berezoveţ, directorul societăţii Berta Communication din Kiev.
‘Nu putem abandona Donbasul’, a admis un înalt responsabil ucrainean însărcinat cu securitatea într-o declaraţie pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
Cifrele vorbesc de la sine: 54% dintre ucraineni cred că trebuie să continue luptele pentru recuperarea acestor teritorii şi doar un sfert din persoanele chestionate s-au exprimat pentru abandonarea lor în favoarea Rusiei, în schimbul păcii, potrivit unui sondaj realizat în luna octombrie de Institutul ucrainean Gorşenin.
Cu timpul, războiul din estul Ucrainei s-ar putea transformat într-un ‘conflict îngheţat’, la fel ca în cazul regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau Transnistria, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Republica Moldova, o altă republică fostă sovietică, scrie AFP.
Toate aceste teritorii se confruntă cu o situaţie economică dificilă, nu sunt recunoscute de comunitatea internaţională şi sunt guvernate de proruşi. În faţa acestei perspective, Kievul încearcă să izoleze zona de conflict pentru a preveni extinderea ei şi a limita daunele.
Autorităţile au început deja să instaleze posturi de frontieră de-a lungul liniei frontului şi ameninţă cu tăierea gazelor pentru toţi consumatorii din regiunile rebele, unde iarna temperaturile scad uneori sub -20 de grade Celsius.
Manevre „neobişnuite” ale unor avioane ruseşti, în Europa
NATO a anunţat la sfârşitul lunii octombrie că a interceptat un mare număr de avioane militare ruseşti zburând aproape de spaţiul aerian european în ultimele două zile, într-o serie de incidente ‘neobişnuite’ în care bombardiere ruseşti efectuând cercuri în jurul Europei au ajuns până în apropiere de Portugalia
Avioanele – cel puţin 19 în total – au vrut să amintească puterea forţelor aeriene ruse într-un moment al celor mai proaste relaţii dintre Occident şi Rusia de la Războiul Rece, notează cotidianul american. Aviaţia militară rusă şi-a crescut semnificativ activitatea în Europa de la începutul conflictului în Ucraina mai înainte în acest an, cu NATO interceptând avioane mai mult de 100 de ori în 2014. Dar un oficial NATO a remarcat că amploarea celor mai recente incidente este cea mai provocatoare din acest an.
Peste Oceanul Atlantic şi de Nord, Marea Neagră şi Marea Baltică, bombardiere ruseşti şi avioane de luptă au fost detectate zburând în spaţiul aerian internaţional, a declarat NATO. Nu au existat incursiuni în spaţiul aerian naţional, o încălcare a suveranităţii ce ar fi amplificat în mod semnificativ gravitatea celor patru incidente, dintre care trei au avut loc miercuri.
‘Activitatea a ajuns la un nivel neobişnuit’, a declarat locotenent-colonelul Jay Janzen, un purtător de cuvânt al comandamentului militar NATO din Mons, Belgia. ‘Zborurile pe care le-am văzut în ultimele 24 de ore, amploarea acestor zboruri şi unele dintre planurile de zbor sunt cu siguranţă neobişnuite’, a remarcat el.
Oficialii americani consideră zborurile ca un spectacol de forţă al guvernului lui Putin. ‘Este preocupant deoarece acţionează în direcţie greşită’, a declarat un oficial american din cadrul Apărării, vorbind cu condiţia anonimatului întrucât nu a fost autorizat să discute în public despre activitatea aeriană. ‘Acest lucru nu ajută la dezescaladarea situaţia din Ucraina. Nu ajută la îmbunătăţirea relaţiilor dintre NATO şi Rusia. Nu ajută pe nimeni’, a notat el.
Incidentele de dimensiuni mai mici au crescut de asemenea în acest an, aproape triplu faţă de aceeaşi perioadă din 2013, a mai declarat Janzen.
În cel puţin unul din cele patru incidente, avioanele au oprit transponderele lor şi nu au anunţat planurile de zbor controlorilor de trafic aerian civil. Aceasta înseamnă că controlul traficului aerian civil nu le poate urmări, putând crea un risc pentru avioanele civile, notează Washington Post.
Acest incident a avut loc în jurul orei 3.00 dimineaţă pe 29 octombrie (miercuri) în Europa de Vest, când patru bombardiere nucleare strategice Tu-95 cu rază lungă de acţiune şi patru avioane-cisternă inteligente Il-78 au zburat peste Marea Norvegiei. Avioanele de luptă norvegiene F-16 le-au interceptat. Şase dintre avioane s-au întors în Rusia, dar două dintre bombardierele au ocolit coasta Norvegiei, au zburat peste Marea Britanie – trimiţând avioanele de luptă Typhoon pe urmele lor – şi în cele din urmă au efectuat un cerc în vestul Spaniei şi Portugaliei, atrăgând avioanele portugheze F-16. Apoi, cele două bombardiere se pare că s-au întors în Rusia, a spus Janzen.
Bombardierele Tu-95 nu sunt observate frecvent aproape de Europa, a remarcat Janzen. Nici avioanele de luptă MiG-31 care au fost interceptate împreună cu alte aparate deasupra Mării Baltice în două incidente separate marţi şi miercuri. Nu a fost imediat clar dacă cele două incidente de deasupra Mării Baltice au reprezentat acelaşi grup de şapte avioane care au intrat şi plecat de la o bază militară rusă din Kaliningrad.
Nu a existat o reacţie imediată din partea guvernului rus.
Avioane de luptă din Norvegia, Marea Britanie, Portugalia, Turcia, Germania, Danemarca, Finlanda şi Suedia s-au implicat în a răspunde avioanelor ruseşti, a spus Janzen. Finlanda şi Suedia nu sunt membre NATO şi se abţin de mult timp de a adera la alianţa defensivă, care a fost formată după Al Doilea Război Mondial ca un bastion împotriva Uniunii Sovietice.
Dar incidente militare cu Rusia în acest an au făcut cele două ţări să înceapă să-şi reevalueze poziţiile. Cel mai recent, armata suedeză a petrecut mai multe zile săptămâna trecută căutând pe un teritoriu vast un vas subacvatic neidentificat suspectat a fi rusesc. Luna trecută, Suedia a declarat că două avioane militare ruseşti i-au încălcat spaţiul aerian.
Un sondaj de opinie Novus arăta pentru prima dată că mai mulţi suedezi sunt pentru aderarea la NATO decât care i se opun.
Cea mai recentă violare a spaţiului aerian NATO a fost săptămâna trecută, când un avion spion rusesc a pătruns aproape 600 de metri în spaţiul aerian eston. În acest an, NATO şi-a mărit patrulele aeriene în ţările baltice de la patru la 16 jeturi, o măsură din cea mai nouă confruntare între cele două puteri militare.
Incidentele par să fi ajuns să calce pe nervi armatele europene în această săptămână. Avioane de luptă britanice au pornit miercuri pe urmele unui avion cargo civil pentru a-l forţa să aterizeze pe un aeroport din Londra după ce acesta a încetat să mai răspundă la apelurile radio de la controlorii de trafic aerian în timp ce zbura peste capitala britanică. Aceasta a provocat o explozie supersonică auzită într-o mare parte din sud-estul Angliei, aminteşte Washington Post.