Europa de Est se confruntă cu un deficit de investiţii, avertizează BERD

În prima sa analiză cu privire la opţiunile de finanţare ale regiunii, BERD a comparat statele din Europa de Est cu statele din alte părţi ale lumii şi a ajuns la concluzia că statele din regiune investesc mult mai puţin. Pentru a recupera decalajul, BERD subliniază că statele din Europa de Est trebuie să-şi majoreze investiţiile cu 400 de miliarde de dolari în perioada 2016-2020.

‘Acest decalaj de investiţii ridică semne de întrebare asupra perspectivelor de creştere pe termen lung ale regiunii’, a apreciat economistul şef al BERD, Hans Peter Lankes.

De asemenea, BERD subliniază că în urma boom-ului creditului în anii de dinaintea crizei, Europa de Est are un nivel al datoriilor mai mare decât multe alte pieţe emergente, precum şi un nivel ridicat al datoriilor denominate în valută.

Potrivit BERD, singura opţiune pentru ca Europa de Est să-şi poată acoperi deficitul de finanţare este să se îndepărteze de modelul de finanţare pe care l-a adoptat după căderea comunismului în 1989. În condiţiile în care sursele locale de economii erau puţine, regiunea s-a bazat masiv pe atragerea de investiţii de la companiile din Europa Occidentală, şi în special din Germania. Băncile din Europa Occidentală erau încurajată să preia bănci din Europa de Est, prin care au direcţionat fonduri împrumutat de pe pieţele internaţionale de capital. La acel moment, aceasta era considerată o soluţie temporară, obiectivul pe termen lung fiind dezvoltarea unor pieţe locale de capital şi a soluţiilor de economisire. Însă, progresele realizate au fost lente având în vedere că băncile străine au putut să ofere finanţare mai ieftin decât orice alternative locale.

În prezent, BERD caută modalităţi prin care să stimuleze din nou investiţiile iar răspunsul său este un accent mai mare pe investiţiile de equity precum şi pe investitori de dincolo de graniţele Europei. BERD avertizează însă că investiţiile de equity sunt mai riscante decât împrumuturile iar guvernele vor fi nevoite să facă modificări pentru a reduce o parte din aceste riscuri. ‘Există mai multe modalităţi prin care factorii de decizie pot îmbunătăţi accesul la private equity, inclusiv prin înăsprirea regulilor referitoare la guvernanţa corporatistă şi facilitând ieşirea din investiţii a fondurilor de private equity prin pieţele de public equity’, a apreciat Hans Peter Lankes.

De asemenea, BERD apreciază că firmele în căutare de investiţii ar trebui să se uite dincolo de sursele tradiţionale de capital. Instituţia financiară estimează că 60% din investiţiile din Europa de Est vin din Europa Occidentală, alte 15% vin din SUA, Canada şi Japonia şi doar 5% vin din partea unor mari economii în curs de dezvoltare precum China şi Brazilia. ‘Există motive pentru legături economice mai strânse între regiunea în tranziţie şi alte pieţe emergente precum şi cu economiile avansate non-europene, ceea ce ar face fluxurile de finanţare mai stabile’ a spus Hans Peter Lankes.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi ţări precum Turcia. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a şasea ţară în topul principalilor beneficiari de investiţii BERD.