Iniţiativa a venit de la candidatul stângii la alegerile prezidenţiale din Franţa, François Hollande, cel mai probabil viitorul preţedinte al statului şi se pare că are, cel puţin de principiu şi acordul cancelarului german Angela Merkel. Mai mult, nici Banca Centrală Europeană n-ar fi împotriva ideii, chiar Mario Draghi evocând sitagma „pact de creştere” în data de 24 aprilie.
Sunt analizate mai multe opţiuni. Într-un prim caz, statele member ar trebui să cotizeze cu 10 miliarde de euro la Banca Europeană pentru Investiţii, ceea ce ar putea creşte capacitatea de împrumut a băncii până la 60 de miliarde de euro în acest an. Sumă care ar ar permite investiţii europene de 180 de miliarde de euro. Apoi, există varianta folosirii a 12 miliarde de euro, bani rămaşi neutilizaţi din Fondul de Salvare, pentru a se finanţa, şi cu aport privat, investiţii de 200 de miliarde de euro în Europa, în special proiecte de infrastructură în sistem de parteneriat public-privat. Proiectele vor fi decise de comisie, iar finanţarea ar urma să se facă tot în numele blocului comunitar.
Care va fi poziţia Germaniei, adepta austreităţii, în faţa acestei redistribuiri de bani? Noţiunea de „creştere” a fost pomenită şi de Merkel, care este, de principiu de accord cu o politică europeană mai flexibilă dar şeful Cancelariei Germane a avertizat că asta nu va trerbui să însemne relansarea politicilor de creştere a cheltuielilor publice ci mai degrabă, noi reforme structurale.