Europa şi-a prezentat marea strategie pentru Inteligenţa Artificială. Unde stă România la capitolul investiţii în AI

În spatele acestei descrieri vagi, obiectivele noii strategii sunt specifice: stabilirea unor reguli privind datele și AI, care sunt în mod esențial europene – reglementare care „pune oamenii pe primul loc” și încurajează „tehnologia de încredere”.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri, la Bruxelles, pentru o inteligenţă artificială „responsabilă” şi controlată de om, cu ocazia prezentării strategiei UE pentru acest sector strategic şi sensibil.

Conştientă că nu a profitat de prima revoluţie a internetului, care a dus la apariţia giganţilor americani din domeniu, precum Google şi Facebook, sau a unor giganţi chinezi precum Tencent, UE vrea acum să joace un rol central în definirea regulilor şi a promovării propriilor companii.

Documentul UE descrie riscurile inerente utilizării AI „pentru a urmări și analiza obiceiurile zilnice ale oamenilor”, precum și potențialul autorităților statului de a exploata tehnologia pentru supravegherea în masă.

Cartea albă a UE sugerează, de asemenea, adoptarea unor reguli diferite, în funcție de locul și modul în care este utilizat un sistem AI. Un sistem cu risc ridicat este unul utilizat într-un sector critic, cum ar fi asistența medicală, transportul sau poliția și care are o utilizare critică, cum ar fi modificări legale sau decizia privind plățile de securitate socială.

Scopul este de a crea o piaţă unică europeană a datelor şi de a garanta că tehnologiile de inteligenţă artificială ţin cont de îngrijorările privind confidenţialitatea şi chestiunile etice.

Unde stă România în privinţa inteligenţei artificiale

România nu are o strategie oficială pentru inteligenţa artificială şi utilizarea acesteia. Totuşi, implementarea AI în sectorul public a fost inclusă în obiectivele unei instituţii nou înfiinţate – Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Cu toate acestea, există companii româneşti care folosesc tehnologia AI pentru a construi produse şi software-uri atât pentru consumatori, cât şi pentru companii. Dintre startp-urile din domeniul AI cu cea mai mare valoare de piaţă se deosebesc două – TypingDNA şi FintechOS. Prima a primit de curând o finanţare de 7 milioane de dolari într-o nouă rundă de tip Serie A, în timp cea de-a doua a strâns 14 milioande dolari.

TypingDNA a dezvoltat algoritmi şi tehnologii proprii de inteligenţă artificială pentru autentificarea utilizatorilor în funcţie de modul în care aceştia utilizează tastatura. Printr-un proces de observare şi învăţare a modului în care utilizatorul tastează, TypingDNA poate recunoaşte încercările ulterioare ale unui anumit utilizator prin potrivirea lor cu contul cunoscut. Această tehnologie, cunoscută sub numele de typing biometrics, va permite aplicaţiilor existente precum autentificarea, detectarea fraudelor, recuperarea parolelor, în domenii variate precum financiar bancar dar şi testele de evaluare online în domeniul educaţiei, să autentifice utilizatorii într-un mod mai sigur decât formele tradiţionale de autentificare 2FA (cu doi factori).

Cu ajutorul tehnologiei și expertizei FintechOS băncile și companiile de asigurări pot lansa cu o viteză fără precedent – în săptămâni, în loc de luni sau ani – produse și servicii hiper-personalizate, complet digitale, bazate pe surse complexe de date. Implementarea tehnologiei FintechOS se poate realiza ca Software-as-a-Service, compania ajutând clienții în procesul lor de migrare către cloud, dar și local (on-premises), platforma integrându-se cu ușurință cu tehnologiile din infrastructura existentă.

Finanţările strânse de aceste două startup-uri în 2019 au plasat România aproape de vârful clasamentului ţărilor din Europa de Est, în urma Ungariei, Rusiei şi Poloniei, dar înaintea Cehiei, Sloveniei sau Slovaciei. România a urcat practic şapte poziţii în topul ţărilor din regiune cu cele mai mari investiţii în start-up-uri de AI.

De altfel, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în management Horváth & Partners, investiţiile în startup-urile româneşti de AI se vor dubla în următorii cinci ani şi vor ajunge la 50 milioane de euro.

Pentru dezvoltarea noii tehnologii în România, sectorul privat dă o mână de ajutor autorităţilor. Microsoft se implică în educaţia dedicată AI a studenţilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE). Gigantul tech a lansat marţi primul laborator dotat cu inteligenţă artificială care oferă studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor din universitate acces la resurse computaţionale şi putere de calcul nelimitate.

Astfel, studenţii pot crea şi testa algoritmi de inteligenţă artificială, machine learning, pot simula orice mediu de test de pe aproape orice platformă sau sistem de operare, pot stoca şi gestiona volume nelimitate de date şi nu în ultimul rând, pot dezvolta ei însăşi noi aplicaţii şi platforme.

Comisarul pentru industrie, francezul Thierry Breton, spunea la conferinţa în care UE a prezentat strategia privind AI că „avem tot ce ne trebuie în Europa pentru a câştiga bătălia datelor industriale, aflate în centrul inteligenţei artificiale”. Rămâne de văzut dacă România face parte sau nu din grupul statelor care au tot ce le trebuie pentru a cuceri noua revoluţie industrială.