Datat 16 martie, acest document de o pagină şi jumătate, în engleză – limbă principală de lucru în instituţiile europene – urmează să fie discutat de diplomaţii din capitalele UE înainte de a deveni o declaraţie solemnă de unitate la summitul de la Roma.
„Suntem hotărâţi să facem UE mai puternică şi mai rezistentă, graţie unei mai mari unităţi şi solidarităţi între noi”, se scrie în proiectul de declaraţie.
În document este reluat argumentul utilizat frecvent, potrivit căruia europenii, ca un tot, au şansa să-şi facă auzite vocile în lume, mai degrabă decât dacă fiecare ţară se exprimă individual. „A fi uniţi este cea mai bună modalitate de a ne apăra interesele şi valorile comune”, se spune în textul proiectului de declaraţie.
Scenariul unei Europe cu „mai multe viteze”, promovat de Germania şi de Franţa pentru a depăşi impasul reprezentat de Brexit, dar refuzat de ţările din estul Europei, în frunte cu Polonia, este şi el evocat în această declaraţie, deşi în termeni uşor diferiţi faţă de cei folosiţi în mod obişnuit.
Această idee a unei UE cu mai multe viteze permite mai multor ţări să colaboreze în anumite domenii, fără ca participarea tuturor statelor să fie necesară. Un fenomen care există deja – zona euro, de exemplu -, dar care îngrijorează ţările din est, care se tem că vor fi excluse din „club”, comentează AFP.
Formula, exprimată cel mai adesea în limba engleză – „multi speed” (cu mai multe viteze – n.r.), a devenit în proiectul de declaraţie obţinut de AFP „different paces” (ritmuri diferite – n.r.). „Vom acţiona împreună atunci când acest lucru este posibil, în diferite ritmuri şi intensităţi, dacă este nevoie, cum am făcut-o în trecut în cadrul tratatelor, lăsând uşa deschisă celor care vor să participe mai târziu”, se menţionează în proiectul de declaraţie. „Uniunea noastră este unită şi indivizibilă”, continuă documentul.
Ultima frază a proiectului de declaraţie este identică cu cea care figura în declaraţia de la Berlin, de acum 10 ani, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la Tratatul de la Roma: „Europa este viitorul nostru comun”. Adoptată în capitala Germaniei de cei 27 – Croaţia nu aderase încă la UE, ci a făcut-o abia în 2013 -, această declaraţie viza să relanseze Europa după criza instituţională provocată de respingerea tratatului constituţional în 2005 de către francezi şi olandezi.