‘Propunerea Comisiei este o poveste frumoasă, dar nu una adevărată’, a spus în faţa presei eurodeputata socialistă Isabelle Thomas, co-raportoare a Parlamentului European pentru cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Aceeaşi nemulţumire a fost exprimată şi de eurodeputatul Jan Olbrycht, membru al grupului PPE şi de asemenea co-raportor pentru acest dosar. ‘Nu suntem mulţumiţi, mai ales atunci când cifrele nu reflectă acelaşi tablou pe care l-a prezentat Comisia’, a spus el referindu-se la propunerile prezentate de Comisia Europeană pe 2 mai, care prevăd pentru viitorul buget multianual al UE o diminuare cu 5% a fondurilor alocate politicii agricole comune şi cu 7% a celor alocate politicii de coeziune.
Conform unei analize a serviciilor Parlamentului European, diminuarea fondurilor avută în vedere pentru politica de coeziune ar fi pe ansamblu de 10%, însă această reducere ar ajunge la 45% pentru fondurile alocate ţărilor cele mai puţin dezvoltare ale UE.
Cât despre politica agricolă comună, diminuarea fondurilor alocate acesteia este estimată de aceleaşi servicii la peste 15% – respectiv peste 10% pentru plăţile directe către agricultori şi peste 25% pentru fondurile consacrate dezvoltării rurale.
Evaluarea diferită a Parlamentului European faţă de cea a Comisiei Europene rezultă din metodologii de calcul diferite. De exemplu, eurodeputaţii consideră că efectele inflaţiei nu ar trebui incluse în compararea actualului buget (2014-2020) cu cel viitor (2021-2027). De asemenea, eurodeputaţii afirmă că executivul comunitar a luat în considerare în unele din calculele sale şi contribuţia Marii Britanii, care nu va mai exista în viitorul cadru bugetar.
Ieşirea Marii Britanii din UE va lăsa în bugetul comunitar un gol anual de circa 15 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus acoperirea parţială a acestui gol prin sporirea contribuţiilor statelor membre şi are în vedere ca noi priorităţi capitole precum migraţia, securitatea şi combaterea terorismului, propunând ca reducerile de fonduri să se facă în special pe seama politicii de coeziune şi a politicii agricole comune, abordare dezaprobată de ţările est-europene. Pe de altă parte, unele ţări contributoare nete la bugetul UE, precum Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile.
Dar propunerile Comisiei Europene reprezintă doar o etapă în elaborarea bugetului, care urmează să fie definitivat în urma negocierilor cu statele membre, pentru adoptarea formei finale fiind nevoie de votul unanim al tuturor membrilor. Comisia şi-a exprimat dorinţa să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.