România este singura ţară din UE care nu urmează trendul comunitar de scădere accelerată a deficitului bugetar, profitând de perioada economică fastă pe care a traversat-o Europa de la terminarea crizei încoace.
Din 2014 până în 2017 UE 28 a avut creşteri economice solide, în jur de 2% în fiecare an. În acelaşi interval, România a alergat tot mai repede, pornind de la o creştere de 3% şi ajungând la una de aproape 5% anul trecut, pentru ca anul acesta să testeze un impresionant 9%.
Din punct de vedere al finanţelor publice, statele europene s-au folosit de avansul economiilor pentru a-şi reduce deficitele bugetare, luând măsuri anti-ciclic – de păstrare sau reducere a cheltuielilor publice, în condiţiile unor venituri bugetare mai mari prilejuite de creşterea economică.
Avem exemplul Spaniei, care nu este luat la întâmplare, fiind singura care are un deficit bugetar programat pentru anul acesta mai mare decât al României.
Astfel, Spania a plecat de la 6% în intervalul analizat de noi, 2014-2017. În 2015 a scăzut deficitul la 5,3%, apoi la 4,1%, pentru ca anul acesta să-l reducă la 3,1% din PIB.
La fel şi Franţa, care a plecat cu 3,9% şi l-a redus încet, dar constant, până la 2,9% anul acesta.
Trendul se păstrează pentru toate statele cu dezechilibre bugetare cât de cât vizibile. De altfel, la nivelul întregii Uniuni, deficitul bugetar era de 3% în 2014 şi a scăzut constant până la 1,2% în 2017.
România a procedat însă invers. În ciuda creşterilor economice foarte mari, precizate anterior, guvernele din ultimii doi ani au inversat evoluţia deficitului bugetar, indicator care părea la un moment dat că merge în direcţia bună. Astfel, în 2014 România strângea deficitul fiscal la 1,4% de la 2,1% anul precedent. În 2015 scădea în continuare până la 0,8% din PIB. Apoi, în 2016 a sărit direct la 3%, anulând toate eforturile bugetare de până atunci, iar anul acesta stă tot în limita Tratatului de la Maastricht, de 3% din PIB.
Deficitul bugetar, cauză pentru aprinderea preţurilor
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a opinat ieri că scumpirile din ultima vreme ar avea o singură explicaţie: mărimea deficitului bugetar.
“’Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creşte deficitul comercial. Deci dacă am deficit bugetar, acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului şi generează inflaţie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade faţă de euro, acestea generează o creştere a preţurilor. Sunt legi ale economiei”, a explicat Chiriţoiu.