Eurostat: Românii generează cele mai puţine deşeuri din Uniunea Europeană

România se află pe primul loc între ţările din Uniunea Europeană care generează cele mai puţine deşeuri municipale, cu 261 de kg/locuitor, estimate prin sistemul de gestionare al gunoaielor, arată un raport Eurostat pentru anul 2017.
Lidia Neagu - vin, 03 aug. 2018, 09:44
Eurostat: Românii generează cele mai puţine deşeuri din Uniunea Europeană

După România, se află Polonia, cu 307 kg/locuitor, Cehia, cu 339 kg/locuitor și Slovacia, cu 348 de kilograme de cap de locuitor.

În topul clasamentului se află Danemarca, unde un locuitor aruncă anual 777 de kilograme de deșeuri, urmată de Cipru (640 kg/locuitor), Germania – 627 kg. și Malta (621 kg/locuitor).

Deșeurile municipale constau în deșeuri colectate de către sau în numele autorităților municipale sau direct de către sectorul privat (întreprinderi sau instituții private non-profit) nu în numele municipalităților. Cea mai mare parte a fluxului de deșeuri provine de la gospodării, deși sunt incluse și deșeuri similare din surse precum comerțul, clădiri de birouri, instituțiile publice și serviciile municipale selectate. De asemenea, include deșeurile voluminoase, dar exclude deșeurile din rețelele municipale de canalizare și deșeurile municipale provenite din construcții și demolări.

Noi norme UE privind gestionarea deșeurilor

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în luna mai un set de măsuri ambiţioase pentru ca legislaţia UE în materie de deşeuri să fie adecvată pentru viitor, ca parte a politicii UE mai ample privind economia circulară, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

Noile norme – bazate pe propunerile CE din cadrul pachetului legislativ referitor la economia circulară prezentat în decembrie 2015 – vor contribui la prevenirea generării de deşeuri şi, în cazul în care acest lucru nu este posibil, vor permite creşterea semnificativă a ratei de reciclare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje. Treptat, se va elimina depozitarea deşeurilor şi va fi promovată utilizarea de instrumente economice, cum ar fi schemele de răspundere extinsă a producătorilor. Noile norme consolidează „ierarhia deşeurilor”, cu alte cuvinte, statele membre sunt obligate să ia măsuri specifice pentru a privilegia mai degrabă prevenirea, reutilizarea şi reciclarea decât depozitarea şi incinerarea, pentru a ne menţine pe calea către o economie circulară.

„Aprobarea finală de către Consiliu a noilor norme UE în materie de deşeuri marchează un moment important pentru economia circulară în Europa. Noile obiective de reciclare şi de depozitare stabilesc o traiectorie credibilă şi ambiţioasă pentru o mai bună gestionare a deşeurilor în Europa. În prezent, principala noastră sarcină este de a ne asigura că promisiunile avansate în cadrul acestui pachet de măsuri privind deşeurile se materializează. Comisia va face tot posibilul pentru ca noua legislaţie să producă rezultate tangibile”, a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Obiectivele CE privind reciclarea deşeurilor municipale: până în 2025 vor fi reciclate 55%, procentul urmând să ajungă la 60% în 2030 şi la 65% în 2035.

În plus, normele mai stricte pentru calcularea ratelor de reciclare vor contribui la o mai bună monitorizare a progresului real către economia circulară.

De asemenea, conform noilor obiective privind reciclarea deşeurilor de ambalaje, până în 2025 vor fi reciclate 65% din toate deşeurile de ambalaje, procentul urmând să ajungă la 70% în 2030.

 

Citește și: Jumătate dintre consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare

În cazul materialelor plastice, până în 2025 vor fi reciclate 50% din acestea, procentul urmând să ajungă la 55% în 2030, iar în cazul lemnului vor fi reciclate 25% din ambalaje până în 2025 şi 30% până în 2030. Referitor la metalele feroase, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 80% până în 2030, în cazul aluminiului, vor fi reciclate 50% din ambalaje până în 2025 şi 60% până în 2030. La sticlă, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 75% până în 2030, iar la hârtie şi carton vor fi reciclate 75% din ambalaje până în 2025 şi 85% până în 2030.

Pornind de la obligaţia existentă de colectare separată pentru hârtie şi carton, sticlă, metale şi materiale plastice, noile norme în domeniu vor spori calitatea materiilor prime secundare şi utilizarea lor: deşeurile menajere periculoase vor trebui să fie colectate separat până în 2022, deşeurile biologice până în 2023 şi materialele textile până în 2025.

CE apreciază că depozitarea deşeurilor nu are niciun sens într-o economie circulară şi poate polua apa, solul şi aerul. Până în 2035, volumul deşeurilor municipale stocate în depozite trebuie redus până la cel mult 10 % din volumul total al deşeurilor municipale generate.

Noua legislaţie prevede utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice eficace şi a altor măsuri de sprijinire a ierarhiei deşeurilor. Producătorii ocupă un rol important în această tranziţie, ei devenind responsabili pentru produsele lor atunci când acestea se transformă în deşeuri. Noile cerinţe pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor vor conduce la îmbunătăţirea performanţelor şi a guvernanţei lor. În plus, până în 2024, vor trebui stabilite scheme obligatorii de răspundere extinsă a producătorilor pentru toate ambalajele, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Te-ar mai putea interesa și
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii germani
Cancelarul german Olaf Scholz are probleme. SPD, partidul său, e cotat în sondaje cu 15%, sub jumătate față de conservatorii ...
Cancelarul german Olaf Scholz urma să candideze pentru un al doilea mandat la viitoarele alegeri anticipate, după ce popularul său ministru al Apărării Boris Pistorius - un posibil înlocuitor -......
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB
Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în ...
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Grupul antreprenorial românesc Simtel a intrat pe piața de energie electrică din Republica Moldova, cu deschiderea filialei ...
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic ...