Eutanasierea câinilor fără stăpân după 14 zile, adoptată de Camera Deputaţilor

Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, după ce reprezentanţii PDL, PSD şi PNL şi-au exprimat susţinerea faţă de forma legii rezultată de la comisie.

Votul final asupra legii urmează să fie dat la ora 12.30, Camera Deputaţilor fiind forul decizional asupra acestui proiect.

În timpul dezbaterilor, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a ţinut să precizeze că nu a fost depusă nicio cerere din partea vreunui ONG pentru a asista la şedinţa plenului. Zgonea a spus că a primit mai multe SMS-uri potrivit cărora reprezentanţi ai unor ONG-uri ar fi vrut să asiste la dezbaterile din plen asupra acestei legi, dar nu au depus nicio cerere în acest sens.

Comisiile parlamentare au stabilit, luni, un termen de 14 zile în care câinii fără stăpân sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, să fie eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea dacă dispun de resurse pentru a mai păstra animalele în padocuri.

Băncescu: Numărul hingherilor a fost suplimentat. Unsprezece echipe adună câini de pe străzi

Numărul hingherilor a fost suplimentat, marţi fiind pe teren unsprezece echipe ale Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor care adună câini de pe străzi, a declarat, marţi, Răzvan Băncescu, coordonator de proiect la ASPA.

Răzvan Băncescu a venit, marţi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a aduce documente în dosarul în care se fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel, după ce a fost muşcat de câini, în 2 februarie, lângă Parcul Tei din Sectorul 2 al Capitalei.

Întrebat dacă din 2 februarie a fost suplimentat numărul hingherilor, Răzvan Băncescu a spus că de la trei echipaje, cât au fost până acum, s-a ajuns la 11 echipaje. Aceste echipaje au primit mandat de capturare a câinilor de pe străzi şi transportare a acestora în adăposturi.

Băncescu a precizat că marţi ar trebui să fie pe teren toate cele 11 echipaje, care vor ridica de pe străzi câinii, în principal pe cei găsiţi în haite. În teren sunt grupate câte două maşini, însoţite de inspectori de la Direcţia de Control, aceştia având liste cu zonele în care au fost sesizate haite de câini.

Băncescu a mai spus că luni au fost ridicaţi aproximativ 30-35 de câini, unii dintre aceştia din zonele grădiniţelor şi altor instituţii.

Coordonatorul de proiect de la ASPA a precizat că din 2 septembrie sunt înregistrate peste 200 de reclamaţii pe zi privind haite de câini aflate pe străzi, faţă de 70-80 până atunci.

Băncescu a precizat că sunt şi situaţii în care au fost chemate echipajele ASPA pentru haite de câini, dar la faţa locului au fost găsiţi unul sau cel mult doi câini.

Întrebat care este numărul adopţiilor de câini, Băncescu a spus că ar fi aproximativ 1.400, dar reale sunt doar 200.

„Aproximativ şapte la sută sunt adopţii reale”, a mai spus Băncescu.

Întrebat câte amenzi s-au dat celor care au adoptat câini, iar apoi i-au abandonat, Răzvan Băncescu a spus că ASPA, atunci când constată astfel de situaţii, sesizează ANSVSA şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliţia Capitalei.

Băncescu a precizat că o persoană sau un ONG care adoptă un câine de la ASPA trebuie să anunţe Autoritatea atunci când nu îl mai vrea, când acesta nu mai este ţinut în acelaşi loc, când animalul devine agresiv sau când acesta moare. El a mai spus că deţinătorii trebuie să ţină câinii sub supraveghere, pe proprietăţile acestora.

Întrebat dacă un câine poate fi ţinut lângă bloc, Băncescu a spus că aceşti câini nu sunt ţinuţi sub supraveghere, întrucât cei care îi vor acolo nu îi duc în locuinţe.

Întrebat de ce din bugetul de 18,6 milioane de lei al ASPA a fost cheltuită o mică parte a banilor, Băncescu a spus că Autoritatea este o instituţie publică, nu privată şi funcţionează pe baza unor acte normative, pe care este obligată să le respecte, neputând face cheltuieli fără o justificare şi fără a respecta alocarea lor în buget.

Băncescu a mai spus că toţi câinii luaţi de pe străzi sunt duşi în adăposturi. El a precizat că unii dintre câini vor fi eutanasiaţi atunci când vor intra în vigoare actele normative.

Întrebat dacă sunt bani în buget pentru eutanasierea câinilor maidanezi, Băncescu a spus că trebuie făcută rectificare, pentru a muta fonduri dintr-o parte în alta.

Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, a murit în 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica.

Decesul a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite sute de plăgi, declara în 3 septembrie, pentru MEDIAFAX, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML). Medicul a precizat că doar pe tălpile copilului de patru ani nu au fost găsite plăgi, restul corpului fiind cu sute de muşcături de câini.

Dosarul penal a fost deschis în 3 septembrie de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.

Procurorii fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel şi verifică dacă au fost respectate dispoziţiile OUG 155/2001 privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa că dosarul privind uciderea de către câini maidanezi a lui Ionuţ Anghel este în faza actelor premergătoare.

Răzvan Băncescu, coordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, a fost audiat în 4 septembrie, el declarând atunci că nu se simte în niciun fel răspunzător pentru incidentul în urma căruia copilul de patru ani a murit sfâşiat de câini.

Băncescu preciza că a fost chemat de anchetatori pentru a da declaraţii în calitate de martor şi a adus mai multe documente, întrucât unul dintre câinii care au atacat copilul a fost al ASPA, fiind adoptat în decembrie 2008 de Asociaţia Caleidoscop. Acesta afirma că, din informaţiile sale, Asociaţia Caleidoscop a adoptat nouă câini de la ASPA.

În 6 septembrie, procurorii le-au audiat pe Carmen Secăreanu, preşedinta Asociaţiei Caleidoscop, şi pe Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei Caleidoscop, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au omorât pe Ionuţ Anghel.

Avocata preşedintelui Asociaţiei Caleidoscop declara, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că aceasta este incriminată în dosarul privind moartea lui Ionuţ Anghel, dar nu a fost pusă încă sub acuzare.

Avocatul Valentin Răchiţeanu, cel care o apără pe Lavinia Nica, spunea că aceasta are în prezent calitatea de martor, că procedurile sunt în curs şi că procurorii efectuează „expertize criminalistice”.

În 9 septembrie au fost audiaţi Constantin Ciorăscu, administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, şi reprezentantul unui ONG.

Şase câini au fost ridicaţi în 2 septembrue de pe proprietatea firmei din apropierea Parcului Tei. Unul dintre aceştia, care avea urme de sânge pe bot, fusese sterilizat de ASPA şi adoptat de Fundaţia Caleidoscop în 2008, declara Răzvan Băncescu.

Poliţiştii au amendat, săptămâna trecută, firma SC Tei SRL, care are în administrare terenul de pe strada Tuzla, din apropierea Parcului Tei, unde a fost ucis Ionuţ Anghel. Reprezentanţii firmei au primit o amendă de 2.000 de lei pentru că nu aveau un plan de pază a proprietăţii, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliţia Capitalei.

De asemenea, paznicul proprietăţii a fost amendat de poliţişti cu 300 de lei pentru că nu avea atestat, acesta nefiind calificat pentru a presta servicii de pază.

Municipalitatea va organiza în 6 octombrie referendum local, bucureştenii fiind chemaţi să se pronunţe prin „da” sau „nu” la următoare întrebare: „Sunteţi de acord cu eutanasierea câinilor fără deţinător capturaţi pe domeniul public al Municipiului Bucureşti şi neadoptaţi în termenul prevăzut de lege? Da sau nu?”.

În Bucureşti există aproximativ 64.000 de câini fără stăpân, iar posibilitatea municipalităţii de a caza în adăposturi aceste animale este mult mai mică decât numărul de animale aflate în libertate, au arătat iniţiatorii proiectului de hotărâre privind organizarea referendumului local.

Răzvan Băncescu declara, în 6 septembrie, că dacă se va opta pentru eutanasiere, câinii din Bucureşti ar putea fi adunaţi în 12-18 luni, precizând că, până la referendum, toţi câinii potenţial agresivi vor fi eutanasiaţi.

Întrebat cum se va face diferenţa între un câine agresiv şi alţi câini adunaţi de pe străzi, Băncescu a spus că în special câinii care stau în haite sunt consideraţi agresivi, aceştia urmând să fie, cu prioritate, eutanasiaţi.