„Taxarea inversă pe cereale şi plante oleaginoase este miza domeniului fiscal pe anul bugetar 2013, ca să nu mai vorbesc de încărcătura fiscală a anilor următori. În termeni simpli, taxarea inversă la cereale şi plante oleaginoase a adus la bugetul statului sute de milioane de euro. În condiţiile în care state din jurul nostru ca Ungaria şi Bulgaria au deja în aplicare sau urmează să aplice această măsură, înseamnă că pe lanţul cerealelor şi plantelor oleaginoase, plantelor tehnice de tipul soiei, taxarea inversă va avea un efect benefic la ei”, a afirmat preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, prezent la un forum pe teme agricole.
El a arătat că, dacă România nu va prelungi taxarea inversă, va exista tendinţa ca evaziunea fiscală din aceste state să se mute la în România, aşa cum s-a întâmplat şi invers pentru o perioadă scurtă de timp, până când au introdus această măsură.
Jurconi a explicat că, din informaţiile disponibile, propunerea României de a prelungi taxarea inversă pe cereale şi plante oleaginoase a fost refuzată de Comisia Europeană, iar singura şansă o reprezintă modificarea unei directive de TVA, care ar urma să se producă, la propunerea Comisiei, în Consiliul Ecofin în aprilie.
„Dacă această modificare se va produce şi taxarea inversă va fi inclusă într-o anexă, putem spera la aplicarea ei în România, dacă nu vom fi mai rău decât acum trei ani, când am început aplicarea taxarei inverse în România. Acest lucru ar însemna pentru România un şir nesfârşit de rambursări de TVA pe lanţul cerealelor, un şir nesfârşit de firme fantomă care vor renaşte în agricultura şi producţia cerealieră autohtonă şi un şir nesfârşit de firme bulgăreşti şi ungureşti care vor veni şi care se vor localiza pentru a se bucura de această nouă felie de tort evazionistă pe care, dintr-o neşansă, s-ar putea să le-o punem la dispoziţie”, a mai spus preşedintele Pro Agro.
Guvernul a solicitat CE ca termenul până la care România poate aplica taxarea inversă la cereale, şi care expiră în mai 2013, să fie prelungit cu încă doi ani, bazându-se pe faptul că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz ar genera discriminări.
Ţările din Uniunea Europeană vor putea însă să introducă temporar taxarea inversă pentru anumite categorii de produse sau pentru sectoare în care Fiscul se confruntă cu o evaziune greu de combătut fără a solicita avizul Comisiei Europene, dacă va fi modificată o directivă europeană în domeniu.
Aplicarea taxării inverse este o măsură de simplificare a plaţii taxei pe valoarea adăugată, astfel încât persoana obligată la plata taxei este beneficiarul în locul furnizorului. Practic, colectarea se face la finalul lanţului şi se evită astfel rambursările de TVA de la buget pentru tranzacţii fictive.