Evoluţia numărului de parlamentari în legislaturile de după 1989

În cele şase legislaturi de după 1990, menţinerea numărului de parlamentari la aproximativ acelaşi nivel se explică prin faptul că norma de reprezentare a rămas neschimbată după 1989: un deputat la 70.000 locuitori la Camera Deputaţilor şi un senator la 160.000 locuitori la Senat. Numărul deputaţilor şi senatorilor aleşi se determină prin raportarea numărului de locuitori din fiecare circumscripţie electorală (judeţ) la normele de reprezentare prevăzute de lege.

***
În urma primelor alegeri parlamentare de după 1989, cele din 20 mai 1990, au intrat în Parlament (legislatura 1990 – 1992) 486 de parlamentari, dintre care 380 deputaţi şi 106 senatori.

Din totalul de 486 de parlamentari 323 au aparţinut grupului parlamentar al Frontului Salvării Naţionale (244 deputaţi şi 79 senatori), 42 – grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (29 deputaţi şi 13 senatori), 40 – grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (29 deputaţi şi 11 senatori), 22 – grupului parlamentar ecologist şi social-democrat, 17 – grupului parlamentar democrat-agrar şi social-democrat, 13 – grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc – Creştin şi Democrat, 12 – grupului parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale a Românilor, 12 – grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi 5 au fost parlamentari fără apartenenţă la un grup parlamentar.

***
În legislatura 1992 – 1996, au intrat în Legislativ 484 de parlamentari, dintre care 341 deputaţi şi 140 senatori.

Dintre cei 484 de parlamentari, 156 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România (106 deputaţi şi 50 senatori), 64 – grup parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi al Partidului Ecologist Român (42 deputaţi şi 22 senatori), 57 – grup parlamentar al Partidului Democrat (41 deputaţi şi 16 senatori), 40 – grup parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române (27 deputaţi şi 13 senatori), 38 – grup parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (27 deputaţi şi 11 senatori), 14 – grup parlamentar al Partidului România Mare (14 deputaţi şi 5 senatori), 21 – grup parlamentar al Partidului Liberal 1993 şi al Partidului Alianţei Civice (13 deputaţi şi 8 senatori), 13 – grup parlamentar al minorităţilor naţionale (13 deputaţi), 36 de parlamentari – fără apartenenţă la un grup parlamentar, 5 – grup parlamentar al Partidului Democrat Agrar din România (5 senatori), 9 – grup parlamentar ‘Partida Naţională’ (9 senatori).

***

Din totalul de 485 de parlamentari care au alcătuit Parlamentul României în legislatura 1996 – 2000, 343 au fost deputaţi şi 142 senatori. Dintre aceştia, 113 de deputaţi au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Civic-Ecologist (85 deputaţi şi 28 senatori), 141 – grupului parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România (98 deputaţi şi 43 senatori), 84 – au format grupul parlamentar Uniunea Social Democrată – Partidul Democrat (58 deputaţi şi 26 senatori), 55 – grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (32 deputaţi şi 23 senatori), 37 – grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (25 deputaţi şi 12 senatori), 30 – grupul parlamentar al Partidului România Mare (21 deputaţi şi 9 senatori), 27 – grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române (18 deputaţi şi 9 senatori), 15 – grupul parlamentar al minorităţilor naţionale (15 membri).

***
În legislatura 2000 – 2004, au intrat în Legislativ 481 de parlamentari, dintre care 341 deputaţi şi 140 senatori.

Din totalul de 481 de parlamentari, 219 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (158 deputaţi şi 61 senatori), 34 – grupului parlamentar al Partidului Democrat (27 deputaţi şi 7 senatori), 40 – grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (27 deputaţi şi 13 senatori), 38 – grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (26 deputaţi şi 12 senatori), 18 – grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (deputaţi), 26 au fost parlamentari fără apartenenţă la un grup parlamentar.

***
Din totalul de 469 de parlamentari care au alcătuit Parlamentul României în legislatura 2004 – 2008 (325 deputaţi şi 135 senatori), 159 au aparţinut grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (113 deputaţi şi 46 senatori), 92 – grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal (64 deputaţi şi 28 senatori), 69 – grupului parlamentar al Partidului Democrat (48 deputaţi şi 21 senatori), 69 – grupului parlamentar al Partidului România Mare (48 deputaţi şi 21 senatori), 32 – grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (22 deputaţi şi 10 senatori), 30 – grupului parlamentar al Partidului Umanist Român (19 deputaţi şi 11 senatori), 18 – grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (18 deputaţi).

***
În legislatura 2008 – 2012, au intrat în Legislativ 471 de parlamentari (334 deputaţi şi 137 senatori). Din totalul acestora, 166 au aparţinut grupului parlamentar al PDL (115 deputaţi şi 51 senatori), 162 – grupului parlamentar al PSD+PC (114 deputaţi şi 49 senatori), 93 – grupului parlamentar al PNL (65 deputaţi şi 28 senatori), 31 – grupului parlamentar UDMR (22 deputaţi şi 9 senatori), 18 au fost deputaţi ai minorităţilor naţionale.

***
Viitorul Parlament al României va număra 588 de parlamentari, în legislatura 2012 – 2016, reprezentând Uniunea Social Liberală (PSD, PNL, PC, UNPR), Alianţa România Dreaptă (PDL, FC, PNŢCD), Partidul Poporului – Dan Diaconescu, Uniunea Democrată Maghiară din România, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

Conform BEC, la Senat USL a obţinut în urma alegerilor parlamentare de la 9 decembrie 60,10% din voturile valabil exprimate, ARD – 16,70%, PP-DD – 14,65% şi UDMR – 5,23. La Camera Deputaţilor USL a obţinut 58,63% dintre voturi, ARD – 16,50%, PP-DD – 13,99%, UDMR – 5,13%, prezenţa la urne fiind de 41,76%.

Cele mai multe mandate în viitorul Legislativ le va avea Uniunea Social Liberală (273 la Camera Deputaţilor şi 122 la Senat), urmată de Alianţa România Dreaptă (56 la Camera Deputaţilor şi 24 la Senat), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (47 la Camera Deputaţilor şi 21 la Senat), Uniunea Democrată Maghiară din România (18 la Camera Deputaţilor şi 9 la Senat).

În cea mai mare parte, candidaţii ARD şi-au obţinut mandatele la redistribuire, chiar şi liderii marcanţi trebuind să aştepte decizia birourilor electorale judeţene sau a Biroului Electoral Central în acest sens.

Este pentru prima oară când Partidul Poporului – Dan Diaconescu reuşeşte să treacă pragul electoral şi să intre în Parlamentul României, după ce la alegerile locale din vara acestui an formaţiunea a obţinut la votul politic un scor de 8,96%, ceea ce a situat-o pe locul al treilea între competitori.