Excedent bugetar în octombrie. Deficitul la zece luni scade la 7,6 miliarde lei
„În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
La începutul lunii noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.
„În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget”, a mai spus Voinea.
Execuţia bugetară aferentă lunii octombrie a înregistrat un excedent de 577,8 milioane de lei, care se datorează în principal încasarilor din impozitul pe profit aferente trimestrului al treilea, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.
Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.
Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei).
Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au crescut cu 14,5%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 11,9%, ca urmare a masurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de catre administratiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.