Ministerul Finanţelor Publice a publicat marţi execuţia bugetului general consolidat potrivit căreia veniturile s-au cifrat la 22,4 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, în creştere cu 16,8%, în termeni nominali, faţă de anul precedent.
Potrivit Finanţelor, se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+23,1%), din impozitul pe salarii şi venit (+12,6%) şi din veniturile nefiscale (+10,5%).
Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 41,4% faţă de luna ianuarie 2017, iar încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii cu 17,8%.
În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se înregistrează o creştere de 7,8%.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt în sumă de 1,2 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 20,4 miliarde lei, au avansat, în termeni nominali, cu 26,4% faţă de anul 2017.
Cheltuielile de personal au crescut cu 18,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naţionale şi muzee naţionale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcţie ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale poliţiştilor începând cu 1 octombrie 2017, precum şi aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 27,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea provenind, în principal, de la bugetul fondului naţional unic de sănătate şi de la bugetele locale. Subvenţiile sunt în creştere cu 40,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, determinate de plăţile din domeniul agriculturii şi transporturi, respectiv sprijinirea producătorilor agricoli şi pentru susţinerea transportului feroviar public de călători, precizează sursa citată.
Dobânzile sunt mai mici cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 0,1% din PIB.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 13%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 476,2 milioane lei, cu 55,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Bugetul general consolidat pentru 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un câştig salarial mediu net lunar de 3.085 lei. Produsul Intern Brut (PIB ) pentru 2019 este estimat la 1.022 miliarde de lei, iar deficitul bugetar este estimat la 2,76% din PIB.
Anul trecut, deficitul bugetului consolidat a fost de 2,88% din PIB, nivel identic cu cel la care s-a închis bugetul şi în anul precedent.
Plenul reunit al Parlamentului a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019 în data de 15 februarie.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii bugetului de stat pe anul 2019.