Exces de energie în România. Eolienele închid termocentrale din cauza legii

Ieri şi alaltăieri, Sistemul Energetic Naţional a înregistrat vârfuri de producţie de 10.500 -10.600 de MW, cu o medie zilnică orară de peste 8.500 de MW, “vinovatul” fiind sectorul de producere a energiei din surse regenerabile. Parcurile eoliene şi fotovoltaice au ajuns la o producţie cumulată şi de 3.000 MW, un record istoric, ceea ce, coroborat cu faptul că Hidroelectrica a înregistrat debite mari pe râurile interioare şi Dunăre, a testat limitele de suportabilitate ale SEN, care nu poate prelua mai mult de 11.000 de MWh. Totuşi, sistemul a făcut faţă vârfului de  producţie fără sincope, mai ales că, din coincidenţă, Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost scos din funcţiune din motive tehnice. Însă, există consecinţe pe piaţă, anume că mai multe termocentrale vor fi oprite treptat pentru a prelua tot ce produce sectorul energiilor regenerabile.

„Am fost anunţaţi că Reactorul 1 va fi repornit treptat începând cu ora 16.00. Pe măsură ce acesta ajunge la capacitate, cu vântul care tot bate, vom ajunge iar, pe seară, la un vârf de producţie de aproape 10.000 de MW, în condiţiile în care consumul este de circa 8.500 MW. Pentru că reglementările în vigoare prevăd preluarea în totalitate a tot ceea ce produc regenerabilelele şi pentru că nu e loc pentru toată lumea în acelaşi timp, trebuie să scoatem altceva din sistem: termocentralele, pe gaz sau pe cărbune, care nu fac şi termoficare. Mă refer aici la termocentrala Petrom de la Brazi care oricum nu funcţionează decât la 250 de MW, la Iernut, care acum funcţionează la doar 80 de MW, la un grup de la Mintia, la grupuri de la Rovinari, Turceni, Craiova”, precizează Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional.

Potrivit acestuia, termocentralele se vor redeschide în momentul în care producţia de energie din surse regenerabile va mai scădea, deci când nu va mai bătea atât de tare vântul, şi va exista un consum neacoperit în piaţă. Când, exact, nu se poate şti.

Citeşte şi despre declaraţia premierului Victor Ponta despre intenţia Guvernului de a salva termoncentralele din Oltenia şi Valea Jiului.

Sistemul energetic românesc nu poate prelua în condiţii de siguranţă mai mult de 10.800 -11.000 de MWh, punctul cel mai slab fiind Dobrogea, unde,  în zilele cu vânt şi soare, circa 4.000 de MW se produc doar aici. Or, în ultimele două zile, exact aceste cifre au fost atinse. Norocul nostru, al tuturor, a fost că, exact pe vârf de producţie, Reactorul 1 al centralei de la Cernavodă a ieşit din funcţiune din cauza unor defecţiuni tehnice la partea de răcire. Cu 700 de MW, cât e capacitatea în bandă a reactorului, ieşiţi din sistem, transportul şi distribuţia curentului din Dobrogea în ţară s-a putut face normal. Dacă ambele reactoare ar fi fost în funcţiune, din Dobrogea ar fi ieşit către restul ţării circa 4.500 de MW, la limita extremă de suportabilitate a reţelei de transport locale, ceea ce putea conduce la o pană majoră de curent, cu efecte pe zone largi din România.

Ieri, ora 14.00, producţia de energie electrică a României atingea 9.216 MW. Cel mai mult contribuia sectorul eolian, cu 2.575 MW, urmat de hidro, cu 2.557 MW , şi cărbune, cu 2.026 MW. Nuclearul avea 694 MW, hidrocarburile – gaz 826 MW, iar fotovoltaicul avea 468 MW. Consumul era de 7.672 MW iar exporturile de 1.544 MW.

În România, există circa 3.000 de MW instalaţi în eolian şi circa 1.400 MW în fotovoltaic. Prin lege, toată producţia de energie a parcurilor eoliene sau fotovoltaice este preluată automat în sistem. Energia regenerabilă beneficiază de subvenţii din partea consumatorilor din România.